Categorii
Sfaturi

Irina Georgescu, 22 ani: Junior Graphic Designer, masterand, cercetaș voluntar, trainer, călător: „Ca peste tot, am ajuns aici din greșeală. Dar am ajuns în locul potrivit”

Dacă o întrebi pe Irina cu ce se ocupă, răspunsul ei nu se va încadra, la fel ca în cazul altor persoane de vârsta ei, într-un răspuns scurt și simplu. Nu e doar masterand, e și graphic designer la Târgul de Cariere (TdC), voluntar în Organizația Națională Cercetașii României, unde livrează cursuri, dar și călător- în timpul liber.

„De când eram mică am crescut printre printuri și materiale publicitare. Părinții mei aveau un centru de print. Ușor influențată de asta, am vrut o bună perioadă să mă fac designer grafic, apoi m-am gândit la designer de interior, dar după un calcul scurt am zis că mai bine fac arhitectura, diferența fiind de un an de studiu între aceste două specializări. Iată că am crescut și am făcut Publicitate, partea de comunicare mai exact. Am decis la ce facultate vreau să merg cu o lună înainte de admitere. Renunțasem deja la arhitectură pentru că nu făcusem desen niciodată și nu eram pregătită de admitere” , spune Irina.

În alegerea facultății a fost influențată de mama ei, iar acum e în anul I de master la secția Media communication, Jurnalism. „Am ales asta ca să mai variez informațiile pe care le-am primit deja la licență. Dacă prind și un mic Erasmus, e perfect”, ne împărtășește Irina din planurile ei.

Cum a ajuns să facă design? Din întâmplare

„Întâmplarea în sine cu design-ul se numește Utilizarea calculatorului în publicitate, anul I de licentă. Apoi niste cursuri la Zain Academy, unde mă ocupam de buna lor desfășurare. Așa am ajuns în echipa Târgului de Cariere, după ce la Zain l-am cunoscut pe Paul, Art Director aici”, afirmă ea și subliniază că-i place mult echipa TdC.

Și dacă tot vorbim despre întâmplări, Irina ne mai dezvăluie ceva. Tot din greșeală a ajuns și în Organizația Națională Cercetașii României, membră a WOSM (World Organization of the Scout Movement). „Ca peste tot, și aici am ajuns din greșeală. Văzusem niște cercetași în piața publică din Deva când eram mică și am zis că vreau și eu cu ei, dar exista o grupă potrivită vârstei mele doar la Hunedoara, deci am reununțat la idee, până în 2007, când m-am putut înscrie. 10 ani mai târziu, sunt tot cu ei”.

La Cercetași, Irina e Coordonatorul Executiv al Echipei Naționale de Imagine și Comunicare, formator junior în Echipa Națională de Resurse Umane. Pe scurt, livrează traininguri interne pentru cei ce se pregătesc să devină lideri, traininguri bazate în principiu pe pedagogie și animație socio-educativă.

De ce face voluntariat?

Am întrebat-o ce înseamnă pentru ea voluntariatul și în ce fel a ajuntat-o până acum. „Pentru mine, voluntariatul înseamnă să ajuți cât și cum poți o asociație, o organizație sau un proiect drag ție. Prin voluntariat am avut ocazia să învăț foarte multe chestii care îmi folosesc și acum. Din nevoie înveți cum să administrezi pagini în social media, cum să te organizezi din punct de vedere administrativ și cum să vorbești frumos în cele mai ciudate situații. În plus, voluntariatul m-a ajutat și pe partea de networking. Foarte mult”, subliniază Irina.

N-am putut rata ocazia și am întrebat-o cum crede că trebuie să fie un bun graphic designer. Concluzia ei: „foaaarte atent la detalii. Să aibă răbdare – și când lucrează, dar și cu clienții/beneficiarii muncii sale. Și să aibă măcar o țiglă lipsă de pe casă, ca toți artiștii, de altfel, ca să poată veni cu propuneri mai neconvenționale”.

Azi, de ziua ei, îi urăm să fie în continuare la fel de plină de energie și cu dorință de implicare ca până acum, și când se plimbă pe dealuri, și când voluntariază sau când face design. La mulți ani, Irina!

Categorii
Sfaturi

Ne vedem la conferința Best Marketing. Care sunt cele mai puternice strategii adoptate de brandurile autohtone în 2017?

Dacă ești specialist în marketing și comunicare atunci știi că nu mai este suficient să cunoști cele mai noi tendințe, trebuie să fii și cu un pas înaintea lor. Tocmai de aceea te invităm la conferinţa Best Marketing, organizată de Revista Biz, locul unde directorii de marketing şi specialiştii în acest domeniu dezbat cele mai puternice strategii de marketing ale anului. Best Marketing are loc în 24 mai la ARCUB Bucureşti.

Temele de discuţie vor aborda subiecte precum promovarea brandurilor autohtone și strategiile pe care acestea le adoptă, integrarea noilor tehnologii în planul de marketing si social selling.

Printre invitaţii la eveniment se numără: Tiberiu Mercurian, Director de Marketing, Alpha Bank, Paul Markovits, Vicepreședinte de Marketing, URBB; Roxana Magopeț, Marketing & PR Manager, FAN Courier; Andrei Chirilă, Chief Marketing Officer, Fashion Days; Georgiana Dragomir, Managing Director, Grapefruit; Cosmin Năstasă, Managing Director, Edge; Victor Stroe, Associate Director & Head of Strategy, Leo Burnett Bucharest; Liviu Taloi, Senior Consultant, ECOMpedia; Dan Vîrtopeanu, Managing Partner, Breeze Mobile, Crăița Coman, Creative Director & Partner, Dr. AD; Raluca Kișescu, Brand Marketing Strategist, Trainer & Coach; Ioana Manea, Certified Creativity Trainer, Captain Brainstorm, Diana Papuc, Art Director.

Evenimentul este dedicat oamenilor de marketing şi comunicare din companii şi managerilor care doresc să fie la curent cu opiniile consumatorilor, specialiştilor din agenţii de publicitate, media și digital. De-a lungul celor cinci ediții BestMarketing a devenit o platformă de învățare și schimb de experiență pentru profesioniștii din industrie.

Mai multe detalii despre program şi speakeri regăsiţi pe site-ul evenimentului Best Marketing. Biz este brandul care reuneşte o puternică comunitate de oameni de afaceri, atât online, cât şi offline. Redacţia s-a impus prin realizarea unor importante studii şi topuri în parteneriat cu agenţii de research, pe cele mai importante domenii de activitate din România: Top 50 companii performante, Anuarul Directorilor de Marketing, Top 20 companii IT pentru care merită să lucrezi, Topul Agenţiilor de PR din România, Brand Ro sau BizTech. Detalii pe www.revistabiz.ro

Categorii
Sfaturi

Georgiana Avram, de la pasiunea pentru proiecte sociale la implicare în comunitate și proiecte culturale

Când era mică visa să fie artist plastic, apoi căpitan de marină, jurnalist și psiholog. Și-a găsit chemarea în scrierea de proiecte culturale pentru fonduri nerambursabile în cadrul Fapte, căci simte că așa poate să aducă o schimbare majoră în jurul ei. Georgiana Avram are 23 ani și e una dintre cele mai noi colege din echipa pusă pe fapte care organizează festivalul Jazz in the Park și rețeaua Târgul de Cariere.

„Cred că gradul de cultură poate să ridice mult nivelul de trai al comunității, dar și modul în care gândim și ne raportăm la ceea ce e în jurul nostru. Prin cultură oamenii se întâlnesc, fac schimb de valori, de norme, de idei, dar fac și ceva util, iar aici mă gândesc la Fondul Jazz in the Park, care unește oamenii în jurul unei idei și îi determină să fie caritabili și să se gândească și la cei din jur”, spune Georgiana.

Și-a descoperit în ultimii ani o puternică latură socială, s-a implicat în mai multe organizații neguvernamentale și a lucrat mult cu persoane care au dizabilități de vedere. Licența și-a dat-o chiar pe incluziunea persoanelor cu dizabilități și a realizat o analiză de politică publică în care a cercetat modul în care Primăria din Cluj-Napoca și-a adaptat străzile pentru persoanele cu dizabilități.

„Am făcut și un experiment. M-am legat la ochi și am trăit, timp de câteva minute, ca și cum nu aș vedea nimic în jur. Am făcut, împreună cu o persoană care are dizabilitate completă de vedere, un traseu destul de lung, am mers cu autobuzul, dar și pe jos, prin centrul orașului. Atunci mi-am dat seama cum se simt ei, cei care nu văd, și cât de importante sunt acele benzi de avertizare, semnale sonore sau rampe de acces”,  ne împărtășește Georgiana.

Am întrebat-o ce a motivat-o să intre într-un domeniu precum scrierea de proiecte din fonduri nerambursabile: „Cred că pot în felul acesta să ajut comunitatea să se dezvolte. Am învățat până acum contabilitate, administrație, acum îmi doresc să aduc o contribuție reală, iar prin proiectele culturale pe care le dezvoltăm simt că pot să fac asta. Căutam un job în domeniul ONG, după experiența de la Asociația Pontes, unde am învățat tot ceea ce știu pe scriere de proiecte și implementarea lor. Am aflat că Fapte caută specialist fonduri nerambursabile și achiziții publice și am decis să încerc”, afirmă ea.

Credea că nu va fi persoana aleasă pentru acest post. Deși avea experiență pe achiziții, dar la capitolul fonduri nerambursabile, experiența ei era încă mică.  A obținut jobul datorită entuziasmului ei și a dorinței de a contribui la misiunea proiectului.

„Nu mi se pare ușor să scriu proiecte pentru fonduri nerambursabile în domeniul cultural, știu că am multe de învățat, mă încurajează faptul că învăț de la colegi și primesc multe feedback-uri constructive. Sunt sigură că o să știu să scriu bine proiecte pe viitor căci sunt foarte dornică să fac treabă bună”, ne spune Georgiana.

Și o credem pe cuvânt, căci mereu i-a plăcut să învețe, și la școală, și în afara ei, nu degeaba a fost mereu printre cei mai buni.

Am întrebat-o pe Georgiana cum crede ea că trebuie să fie un bun specialist pe fonduri nerambursabile și achiziții publice. Ne-a spus că, din punctul ei de vedere, „sunt esențiale ordinea, disciplina, atenția la detalii și…cunoașterea legislației. Și încă ceva: să-ți placă ce faci”.

Mult succes la Fapte, Georgiana!

Categorii
Sfaturi

Christine-Marie Turcu, de la visul Indiana Jones, la pasiunea pentru social media și evenimente

A visat să devină Indiana Jones. A venit din Constanța la Cluj, iar aici a studiat istoria și arheologia. La fel ca orice tânăr care dă la Arheologie, și eu mă vedeam următorul Indiana Jones, chiar voiam să fac o carieră din arheologie. Am început în paralel cu facultatea să fac mult voluntariat, am trecut pe la toate festivalurile și evenimentele din Cluj. Și-mi plăcea”, spune Christine-Marie Turcu.

A fost, pe rând sau în același timp, voluntar în organizare de evenimente și festivaluri, organizator și jurat. A lucrat ca librar, dar și în PR, iar de câteva zile e Social Media Specialist la Fapte și se ocupă de rețeaua națională Târgul de Cariere și de festivalurile Jazz in the Park și Zilele Nordului.

Prima ei zi la Fapte a coincis cu începerea sezonului de primăvară a Târgului de Cariere 2017. 7 martie a fost prima zi la “birou” pentru Christine. Biroul a fost, de fapt, Sala Polivalentă din Cluj, acolo unde a avut loc evenimentul. Am intrat direct în focuri și am văzut cum e să lucrezi la un ritm cu care eram obișnuită, dar pe care îl uitasem. Și e frumos că aici, la Fapte, după ce se termină un eveniment nu rămâi uitat într-un colț de birou, ci vin alte și alte evenimente faine”, afirmă ea.

De la arheologie, la prezentul și viitorul Social Media

Deși a visat să lucreze într-un domeniu legat mai degrabă de trecut decât de prezent – arheologia – pașii au întreptat-o spre unul dintre cele mai noi meserii – social media specialist, domeniu care e așa de nou încât nici nu apare în lista de meserii din România. Am întrebat-o pe Christine cum crede că ar trebui să fie un bun social media specialist. „Rapid, atent la detalii și mereu cu internet la el”, ne-a răspuns zâmbind. Și pasionat de proiectele pe care le comunică.

Noi am poreclit-o deja Speedy Gonzales, asta de dinainte să știm ce ne va răspunde la întrebarea de mai sus. Sperăm să o vedem cu tot atât de mult entuziasm și după o lună, un an, trei, cinci ani. Azi, de ziua ei, îi spunem La mulți ani frumoși, activi și puși pe Fapte mari!

Categorii
Sfaturi

Sezonul de primăvară TdC ia startul. Azi. Cu ce te așteptăm la Târgul de Cariere Cluj

7 martie e prima zi de primăvară pentru noi. Da, e prima zi a Târgului de Cariere 2017 și momentul în care ne vedem pentru prima dată anul acesta cu voi, candidați aflați în căutare de noi oportunități profesionale, dar și cu cele peste 250 de companii cu care colaborăm.

Ediția aceasta vine cu multe noutăți, pe lângă joburile pe care le vei descoperi la târg: Standul de Demisii și o zonă complexă de consiliere în carieră, mai multe seminarii și workshopuri, competiții contracronometru pe diverse teme, treasure hunt și o cauză în care vrem să vă implicăm și pe voi.

În plus, am dezvoltat TdC și mai mult, iar pe lângă cafenea și o zonă de chill în cadrul târgului vei avea și ocazia să te distrezi, căci TdC e despre Angajare, Branding și Fun.

Vei observa că poți găsi oportunități indiferent care e nivelul tău actual de pregătire: fie că ești absolvent de studii superioare cu experiență, absolvent în căutarea primului job, dornic de reprofilare, student sau angajat. Dacă pentru tine cariera e mai mult decât un job from 9 to 5 (cum spun americanii), atunci TdC e pentru tine.

Și te așteptăm de la 10 la 19 azi (marți, 7 martie), iar mâine, în a doua zi, miercuri, 8 martie, de la 10 la 16, la Sala Polivalentă Cluj. Sunt peste 60 de companii și organizații care au disponibile mai mult de 2.500 de joburi.

Iată câteva dintre activitățile pe care credem că ar trebui să le încerci la târg:

  • Discută cu angajatorii și află cum poți să faci parte din echipa lor.
  • Învață lucruri noi la workshopuri și seminarii.
  • Află ce oportunități de voluntariat există. Vino în zona de chill și în zona socio-culturală.
  • Discută cu experții TdC despre Marele Pas. Standul de Demisii e locul unde decizi dacă e mai bine să rămâi la actualul job sau ar trebui să-l schimbi.
  • Provoacă-te și demonstrează că ești bun. Participă la Speed Challenge-uri, fă-te remarcat și câștigă premiile puse în joc.
  • Relax & listen good music în zona Jazz in the Park.
  • Enjoy your coffee. Te așteptăm la cafeneaua TdC.
  • Experimentează și câștigă. Intră în treasure hunt.
  • Donează pentru cercetarea românească și poți câștiga un weekend de vis la Poiana Brașov.

Te așteptăm!

PS: În momentul în care scriu aceste rânduri, colegii mei montează standuri, spidere și roll-up-uri, măcinăm cafeaua și pregătim ceaiul, ascundem indiciile pentru concursuri, pentru ca de la ora 10 să deschidem porțile Sălii Polivalente. Ne vedem azi?

Categorii
Sfaturi

Susține cercetarea. Demers TdC pentru păstrarea tinerelor talente în țară

Târgul de Cariere susține campania Cutting-Edge Research (CER), prin care ne propunem să le arătăm tinerilor că și în țară îți pot construi o carieră de succes în cercetare.

Campania are ca scop strângerea de fonduri pentru organizarea unei școli de vară la care vor participa tineri olimpici la fizică. Pe parcursul a șapte zile de cursuri, vor avea loc prelegeri pe teme de fizică nucleară, astrofizică, fizică moleculară, fizică cuantică, workshopuri susținute de cercetători români și de psihologi educaționali. În plus, tinerii vor vizita platforma de la Măgurele și Laboratorul MicroBequerel din Salina Slănic Prahova.

Vrei să susții cercetarea? Poți dona în contul RO92 RNCB 0301 1462 4692 0001 al Asociației Fapte, deschis la BCR sau poți face o donație direct la Târgul de Cariere.

Ce ne propunem

Cutting-Edge Research este un proiect lansat de Asociația Apex-Edu și realizat în colaborare cu Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele (IFIN-HH), Institutul de Tehnologii Izotopice și Moleculare de la Cluj (INCDTIM) și cu sprijinul rețelei Târgul de Cariere (TdC).

În cadrul proiectului, cercetătorii le vor spune tinerilor care sunt oportunitățile de a face carieră în domeniu, care e traseul de la pasiune la o carieră în cercetare și ce posibilități există pentru ei în țară după ce termină liceul, facultatea sau doctoratul.

„Propunem întregii comunități TdC – angajatorilor, universităților, municipalităților, mass-media și, de asemenea, publicului larg – să ne implicăm împreună în susținerea cercetării și în păstrarea tinerelor talente în România. Facem cunoscută tinerilor talentați și pasionați de fizică oportunitatea de a face cercetare de vârf acasă, în România, după terminarea studiilor universitare, indiferent că ele sunt făcute în țară sau în străinătate. Mai apoi ei vor putea decide, având aceste informații, dacă rămân în țară sau aleg o carieră peste hotare”, spune Corina Brândușan, PR Managerul Târgului de Cariere.

Școala de Vară va avea loc în luna iulie la Bușteni și se adresează elevilor calificați la Olimpiada Națională de Fizică în 2017. Alături le vor sta cercetători din IFIN-HH și INCDTIM.

„Acum pare momentul perfect pentru ca tinerii să ia în calcul o carieră în cercetarea românească în domeniul fizicii. Infrastructura de cercetare a institutelor e la standarde internaționale, iar construirea Laserului de la Măgurele, ca parte a proiectului paneuropean Extreme Light Infrastucture, va crea oportunități de cercetare pe care România nu le-a cunoscut până în prezent. Spre exemplu, proiectul ELI-NP are disponibile acum peste 100 de posturi de cercetători, tehnicieni și ingineri”, afirmă Ileana Fritea, președintele Asociației Apex-Edu.

Donații directe pentru sprijinul acestei cauze se pot face în contul RO92 RNCB 0301 1462 4692 0001 al Asociației Fapte, deschis la BCR. În plus, cei intersați pot dona în cadrul Târgului de Cariere care are loc în martie și aprilie în 7 orașe din România și Republica Moldova: Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Oradea, Târgu-Mureș, Chișinău.

Despre CER

Cutting-Edge Research CER este o școală de vară care aduce împreună elevii pasionați de fizică și cercetătorii celor două institute pentru a familiariza tinerii cu munca de cercetare, pentru a discuta despre temele actuale de cercetare din fizică și proiectele curente și viitoare ale celor două institute.

CER este un proiect lansat de Asociația Apex-Edu, realizat în colaborare cu Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele (IFIN-HH) și Institutul de Tehnologii Izotopice și Moleculare de la Cluj (INCDTIM) și rețeaua națională Târgul de Cariere.

Despre cercetarea în România

România investește în cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puțin decât media europeană (conform Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014 – 2020, adoptată prin H.G. Nr. 929 din 21 octombrie 2014). În plus, judecând după standardele internaționale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promițătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.

Subfinanțarea cronică din ultimele două decenii i-a determinat pe tinerii pasionați de fizică să aleagă cariere în domenii mai atractive (medicină, inginerie etc) sau pur și simplu să plece pentru a studia în străinătate, iar cei mai mulți nu se mai întorc. În ultimii ani s-au făcut investiții semnificative în cercetare, iar prin proiectul CER se dorește informarea tinerilor privind oportunitățile existente în România.

Credit foto: Scanderbeg Sauer Photography

Categorii
Sfaturi

Alin Vaida, directorul Jazz in the Park: „La 16 ani nu aveam o direcție. După câteva luni am știut că vreau să fac evenimente toată viața”

La 16 ani își căuta drumul profesional și nu prea știa încotro să meargă. Era elev la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj, dar nu se vedea peste ani și ani lucrând în domeniu.

„Nu aveam o vocație anume sau un talent. Cei doi frați, ambii mai mari, au știut de mici ce vor să facă: unul și-a găsit vocația la 5 ani, altul a decis că meargă din punct de vedere profesional pe urmele tatălui. Eu eram într-o perioadă ciudată pentru că nu știam ce-mi doresc”, spune Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park. Azi e unul dintre acei oameni despre care putem spune cu mâna pe inimă că a adus o schimbare în jurul lui.

A pus pe picioare festivalul Jazz in the Park: i-a venit ideea, a făcut un plan și fără să stea să se gândească la piedicile care pot să apară, a început să găsească soluții la probleme și idei creative care n-au mai fost puse în practică niciodată. A vrut să scoată muzica de calitate din săli și să o facă accesibilă tuturor, a vrut să vadă orașul mai viu, dinamic și animat de artă. A găsit o echipă care să dezvolte proiectul, echipa Fapte, a crescut evenimentul și i-a adus noi componente, iar azi Jazz in the Park e unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa, de două ori în finală la European Festival Awards și nominalizat la cele mai importante premii de profil. Azi Alin împlinește 27 de ani.

Cum a pornit Alin în aventura evenimentelor

Totul a început acum 11 ani, când era în clasa a XI-a și a fost voluntar YouthBank. Era prima oportunitate serioasă de voluntariat prezentată la școală, își amintește Alin: „Aveam o etapă de strângere de fonduri, iar pentru a aduna banii am organizat un eveniment. M-am implicat foarte mult, mi-a plăcut și am decis, atunci, la 16 ani, să fac asta toată viața: să organizez evenimente. Din punctul meu de vedere există două tipuri de evenimente: evenimente-scop – scopul lor e să existe și evenimente-pretext – le organizezi ca să transmiți ceva prin ele. Cel mai bine e când e să găsești o combinație între ele, răsplătești fanii și știi că produci o schimbare”, povestește Alin.

După experiența YouthBank, Alin a pus pe picioare festivalul cultural Miraje, prin care a ajutat, prin teatru, dans și muzică, la integrarea persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de auz. „M-am împrietenit cu un tip nevăzător și am vrut să fac ceva pentru cei care sunt în situația asta. Îmi spunea că sunt invitați doar la concerte și la evenimente dedicate celor cu dizabilități. Deci cumva sunt excluși din comunitate. În Miraje am fost implicat 7 ediții. Noi nu îl promovam ca pe un eveniment al persoanelor cu dizabilități; invitam și elevi cu dizabilități, dar și elevi fără probleme, proporția era cam 50%-50%”, își amintește el.

După ce a terminat liceul, Miraje era proiectul de suflet în care Alin a lucrat pro bono: „oriunde mă duceam eram implicat în festival și convingeam și companiile unde lucram să se implice, indiferent că era vorba de firme sau agenții de publicitate”. Dorința de a forma comunități care să aducă schimbări în jur l-a determinat și să inițieze, câțiva ani mai târziu, Fondul Jazz in the Park, un fond prin care comunitatea poate dona pentru a ajuta diverse cauze sociale sau artistice.

Cum s-a născut festivalul Jazz in the Park

Festivalurile l-au fascinat încă din 2011, iar după experiența Miraje a vrut să dezvolte și alte festivaluri, mai mari și cu impact cât mai important în comunitate.

„Voiam să fac muzica de calitate mai accesibilă. Cu gândul ăsta am început să scriu prima schiță de proiect pentru Jazz in the Park. În primă fază m-am gândit să mă axez pe muzică clasică, apoi mi-am dat seama că în aceeași situație e și jazzul: mulți oameni cred că nu vor înțelege stilul, au o reticență față de jazz și lumea e de regulă foarte “oficială” atunci când merge la concerte: de la îmbrăcăminte până la loc de desfășurare și atitudine. Mi-am spus atunci că misiunea mea e să fac muzica bună (fie că e vorba despre cea clasică, jazz sau despre alte genuri) cât mai accesibilă: să o scot din sălile unde intră doar cunoscătorii și să o fac cât mai…friendly. Pentru toată lumea. Iar parcul părea cel mai prietenos loc în care puteam să duc muzica. Până atunci – era 2012 când mi-a venit ideea – nu se mai organizase ceva similar în Cluj și din câte știam nici în alte orașe. În plus, în parcuri era interzis să calci iarba sau să stai pe ea, existau chiar și plăcuțe pe care scria «Nu călcați iarba!»”, arată Alin.

jazz-in-the-park-5

El a reușit să convingă autoritățile din Cluj că un astfel de festival nu va distruge parcul, din contră, le va da locuitorilor și mai mult spirit de responsabilitate față de zonele publice.

Directorul festivalului Jazz in the Park nu-și imagina atunci cât de greu sau de ușor poate să fie să aduci o astfel de schimbare: în mentalitatea colectivă, la autorități sau la publicul participant. „Nu am stat prea mult să mă gândesc dacă e greu sau ușor să faci un festival și să schimbi percepții în comunitate, am trecut la Fapte (n. a: Fapte e numele asociației care organizează festivalul Jazz in the Park). Și la propriu, și la figurat. Mi-am dat seama că jazzul se pretează în parc și putem să-l promovăm în astfel de spații în așa fel încât să fie bine primit de public. Deși avem mult jazz la festival, vrem să promovăm și alte stiluri de muzică și facem asta în fiecare an”, subliniază Alin.

Primul hop. Prima ediție Jazz in the Park

În iunie 2013 lua naștere festivalul Jazz in the Park. Prima ediție a avut loc în Parcul Central din Cluj-Napoca și a fost pentru prima dată când într-un parc din oraș avea loc un astfel de eveniment. Lumea stătea pe iarbă, sute de hamace erau amplasate în parc, iar muzica bună se auzea dinspre scenă.

„Prima ediție a fost grea comparativ cu ceea ce facem acum. Atunci nu știam de unde să apucă multe lucruri, nu știam cum se va comporta lumea în parc, dacă va fi totul ok sau vom avea incidente. Eram un pic speriați din punctul ăsta de vedere”, ne împărtășește Alin.

Ca orice lucru făcut pentru prima dată, au existat erori, dar ele au fost o motivație în plus pentru a doua ediție. „Am făcut multe greșeli. Am avut prea puține toalete în parc, dar și prea puține baruri. Se stătea chiar și 30-60 de minute la coadă la bar. Am greșit primul buget și am pierdut 15.000 euro. Chiar și așa, nimeni nu s-a îndoit de potențialul festivalului: nici publicul, nici noi, cei din organizare, din echipa Fapte. Lumea ne dădea sfaturi și vedea cu idei, dar nimeni nu ne-a reproșat atunci aceste probleme. Erau alături de noi și se bucurau așa de mult că există un astfel de eveniment! Publicul a fost foarte înțelegător și ne-a dat timp să corectăm la ediția următoare ceea ce nu mergea bine”, spune Alin.

Azi Jazz in the Park se apropie de cea de-a 5-a ediție, e un eveniment iubit de public și de referință pentru artiști și pentru muzica de calitate. Planuri de viitor? „Da, multe și toate legate de evenimente. Îmi place faptul că evenimentele sunt agregatoare de comunități și sunt o bună modalitate de a transmite un mesaj”.

 Cum ar trebui să fie un bun director de festival?

Vorbește mai mult de echipă decât despre el el, dar și de nevoia de a delega, de a-i lăsa pe colegi să-și asume responsabilități și de a-i ajuta să învețe, să-și asume riscuri și responsabilități și să crească. Lui Alin nu-i place prea tare să dea lecții sau sfaturi, dar am insistat să ne spună cum crede el că ar trebui să fie un bun director de festival. Nu reguli de dicționar, ci din experiența lui.

„Ca director de festival ești responsabil cu moralul echipei. Am învățat de-a lungul timpului că e foarte important să înveți să lucrezi cu echipa, să delegi și chiar să-i lași pe colegi să preia cât mai mult din festival. Da, la început ai liniștea că dacă faci tu, va ieși bine. Dar nu e mereu așa, iar în timp nevoia de a face singur lucrurile importante nu funcționează. Am descoperit că îmi place să-i ajut pe alții să reușească – e o senzație frumoasă. Dacă la început tu ai ideea, tu montezi festivalul, tu pui scenele și signalistica, tu ești imaginea festivalului, mai apoi trebuie să-i lași pe alții să se dezvolte pe ceea ce ai creat, e o senzație plăcută mental, îți completează funcția, e și utilă pentru că te lasă pe tine să ai o imagine de ansamblu, un overview”, spune Alin.

img_1776

El mai afirmă că un director de festival e „trebuie să să fie ultimul bastion în care echipa găsește oricând sprijin. Poziția asta îți dă o mare responsabilitate. În fața echipei, în primul rând. La tine oamenii ar trebui să vină când nu găsesc o soluție în altă parte, iar la tine trebuie să găsească liniște, stabilitate. Chiar dacă ești supărat sau îți faci griji, cumva tu nu trebuie să le transmiți asta”, recunoaște Alin.

La final, Alin ne-a împărtășit că nu se vede ieșind din industria de evenimente: „Mi-ar plăcea să dezvolt și alte evenimente și fac asta și acum. Mă văd în 10-20 ani conducând o firmă care are în portofoliu 10 festivaluri și 20 proiecte”.

Și nu e chiar departe de acest moment, căci la Fapte e parte din două festivaluri – Jazz in the Park și Zilele Nordului – și dintr-o rețea națională de evenimente de carieră – Târgul de Cariere. Iar pe surse am aflat că se pregătesc și alte evenimente și festivaluri curând.

Azi, de ziua lui Alin, îi urăm la cât mai multe evenimente faine și La mulți ani puși pe Fapte!

Categorii
Sfaturi

“Un bun BTL-ist trebuie să fie open minded, dar și organizat. Altfel e mort”

Lucrează în organizare de evenimente, are propria firmă care face asta pentru diverse companii și festivaluri, dar sufletul lui e la Jazz in the Park. Din decembrie, Horea Marc e parte din echipa Fapte, care organizează festivalul. De fapt, el e alături de festival și pune umărul la organizarea lui încă de dinaintea primei ediții.

Atașamentul mea față de Jazz in the Park e maximă. Practic știu festivalul de dinainte ca el să se nască. Alin (n.a.: Alin Vaida, directorul festivalului) mi-a fost intern pe vremea când lucram la o firmă de publicitate și mi-a împărtășit atunci câteva dintre ideile lui de proiecte. Jazz in the Park mi s-a părut o idee foarte faină și l-am încurajat să o pună în practică, deși știam că nu va fi ușor de făcut. Clujul era încă rigid atunci, nici eu nu am sperat că va prinde așa de bine și așa de repede. Cumva mă simt ca și cum aș fi nașul spiritual al festivalului”, spune Horea râzând.

Drumul de la percuție la organizarea de evenimente

Înainte să știe că-i place să organizeze evenimente, Horea a terminat Academia de Muzică din Cluj, s-a mutat apoi la București, unde a fost percuționist și totodată managerul formației Sensor. De Sensor poate vă amintiți ca trupa cu butoaiele”. Horea era unul dintre băieții haioși care loveau cu patos butoaiele în timpul concertelor. „Când am înființat trupa, am vrut să rupem gura târgului, să revoluționam muzica românească” – asta spune Horea într-un interviu din 2002 pe care l-am găsit pe net.

Chiar prin acea perioadă și-a dat seama că ar vrea să meargă spre publicitate și organizare de evenimente. Când eram la București aveam destul de des întâlniri între agenții de publicitate de renume și diverși clienți. Noi, prin trupă, urma să le cântăm la evenimente. Mi-am dat seama că aveam de multe ori idei mai “crețe” decât cei din publicitate, așa că am decis să fac publicitate și organizări de evenimente. Cam așa a început”, își amintește el.

L-am întrebat pe Horea ce crede el că e obligatoriu să aibă un bun om de publicitate. “Să fie open minded. Da, e termenul cel mai bun. Și organizat. Altfel e mort”, spune Horea, după experiența de 6 ani în trupă, 10 ani în organizări de evenimente și 4 în firma lui.

Horea e genul de om care nu spune Nu se poate”, ci mai degrabă Hai să vedem CUM facem asta”. Azi, de ziua lui, îi spunem La mulți ani puși pe Fapte!

Categorii
Sfaturi

De la voluntar, la manager de echipă. Cum a ajuns Manu în doi ani de la voluntar la coordonator de vânzări

Coordonează vânzările pentru cea mai mare rețea de evenimente de carieră din România și Republica Moldova, Târgul de Cariere, dar a început ca promoter (în liceu) și voluntar (în facultate). Manuela Borza e Business Development Manager la Fapte și coordonatorul departamentului de vânzări în România și Republica Moldova la Târgul de Cariere (TdC). În 2013 Manu era studentă la Comunicare și Relații Publice și unul dintre cei peste 100 de voluntari TdC.

Doi ani mai târziu a venit la interviu la Fapte pentru poziția de Account Manager pentru Târgul de Cariere, iar după doar un an a ajuns să coordoneze vânzările. „Știam deja Târgul de Cariere ca voluntar. Am voluntariat la 4 ediții, în două sezoane, așa că în momentul în care am venit la interviul de angajare deja știam bine ce se petrece la târg, cunoașteam și companiile, am văzut cum e să strângi și să demontezi standuri (râde), eram familiarizată cu tot ce însemna TdC”, spune Manu.

De vânzări s-a legat mare parte din viața ei: la 6 ani voia să devină…vânzătoare de bilete de autobuz pentru compania locală de transport din Cluj, mai apoi se vedea lucrând la CFR – „mi se părea o meserie fascinantă să dau cu ciocanul în roțile de tren, mi se părea ceva atât de simplu!” În liceu a început să facă promoții în magazine pentru diverse companii, în facultate a început voluntariatul la Târgul de Cariere, pentru ca mai apoi să se angajeze part time în sectorul bancar.

Un om bun de vânzări trebuie să empatizeze”

Drumul pe care a decis însă să pășească nu e chiar cel mai ușor cu putință. Dacă mulți se feresc de vânzări ca necuratul de tămâie, Manu spune că nu a văzut niciodată vânzările ca pe ceva intruziv sau agresiv, din contră: „Cred că un om de vânzări trebuie, în primul rând, să empatizeze, să înțeleagă nevoile clientului, să-și cunoască foarte bine produsul, să creadă în el și să îi poată ghida și consilia pe clienți. Abia apoi vine vânzarea, dacă nevoile clientului se întâlnesc cu produsul”, ne spune Manu, care completează că, din punctul ei de vedere, insistența și agresivitatea sunt elemente care blochează vânzarea.

„Provocarea e să reușești să-l înțelegi și pe client – în cazul Târgului de Cariere vorbim despre cele peste 200 de companii cu care lucrăm -, dar și pe candidații care vin la târg și care trebuie să aibă o experiență cât mai frumoasă și să-și găsească un job, un internship sau o nouă provocare profesională”, afirmă ea.

Cu siguranță munca în vânzări – și în același timp în evenimente – nu e la fel de liniștită precum cea pe care și-a imaginat-o la 6 ani, când visa să vândă bilete de autobuz sau ca la 10 ani, când voia „ să dea cu ciocanul în roți de tren”. E însă mult mai palpitantă și mai intensă.

Vorbește despre vânzări și despre Târgul de Cariere cu la fel de multă pasiune ca atunci când ne povestește despre bichonul ei maltez, Clydee, semn că Manu își iubește jobul. Și câinele. : ) De ziua ta, Manu, noi cei din Fapte îți urăm La mulți ani!

Categorii
Sfaturi

Cosmin Ardelean, artistul care a ieșit din atelier ca să organizeze evenimente

Dacă ești tentat să te gândești la Rambo când spui „production guy”, am putea să dărâmăm chiar acum un mit: omul nostru de producție e un artist. În adevăratul sens al cuvântului.

A terminat Universitatea de Arte Plastice și Design, secția Ceramică, Sticlă, Metal, a avut până acum lucrări expuse în mai multe orașe, a studiat timp de 6 ani vioara, a învățat singur să cânte la chitară bas și a cântat în țară și în străinătate cu cele două trupe din care făcut parte.

Și-a descoperit apoi o altă pasiune, pe care a transformat-o în job: organizarea de evenimente. Din octombrie 2016, Cosmin Ardelean e Event Manager la Fapte.

Venirea lui într-o mică firmă care organizează mari evenimente nu a fost întâmplătoare: „Am vânat câteva luni postul, vă urmăream activitatea, știam ce chestii faine faceți la Jazz in the Park și la Târgul de Cariere și știam că aici m-aș potrivi. Apoi am aflat de Zilele Nordului și de alte proiecte pe care le pregătiți. Aveam ceva experiență în evenimente de la un job anterior, așa că știam că aici vreau să vin.”

De la munca în atelier, la lucrul cu oamenii și evenimentele

După 6 ani de vioară, după facultate și master la Universitatea de Arte și Design, primul lui job a fost la o agenție de publicitate din Cluj. La început a fost șofer, apoi a făcut vânzări, dar a ajuns să se ocupe și de organizarea unor evenimente. Și i-a plăcut. Așa de mult încât a știut că vrea să păstreze arta ca hobby, iar Event Managementul să-l transforme în job.

„Am fost mereu atras de arte. Nu m-a atras niciodată biologia sau alte domenii. După masterul de la Arte mi-am dat seama că îmi place la fel de mult să lucrez în organizarea de evenimente, să mă asigur că totul merge bine. La final când vezi zâmbetele de pe fața oamenilor și știi că ai făcut treabă bună, satisfacția e uriașă”, ne-a împărtășit Cosmin, între o planificare de buget și o închiriere de sală pentru Târgul de Cariere.

L-am întrebat cum crede că ar trebui să fie un bun event manager. Ne-a spus că e vital să fie organizat, bun coordonator, rezistent la stres, bine informat și comunicativ pentru că are de gestionat „un sistem complex de logistică, resurse umane și servicii care pe parcurs trebuie să se îmbine și să funcționeze ca un soi de sistem de roți dințate”.

Cât de diferită e viața de artist de cea de organizator de evenimente?

Probabil că-l întreabă multă lume asta, dar nu puteam să nu atingem punctul ăsta: cum se îmbină pasiunea pentru artă cu cea de…om bun la toate? A zâmbit, apoi ne-a spus: „Stăteam în atelier zile întregi, acolo mâncam fără să simt nevoia să ies, nici nu-mi dădeam seama cât de mult îmi lipsește interacțiunea cu ceilalți. Acum pictez, modelez, fac câteva expoziții pe an ca satisfacție personală. Dacă voi avea timp probabil că o să mai și cânt și o să mai expun în timpul liber, dar până atunci pun umărul la organizarea unor evenimente faine care-mi plac enorm. Nu regret deloc schimbarea.”

Pot să vă aduc personal CV-ul? Sau cum a intrat Cosmin în Fapte

În era online-ului, mai sunt oameni care vin să-ți aducă personal CV-ul. Și care știu exact ce vor, unde și de ce. Cosmin e unul dintre ei. Simțea că dacă vine și ne lasă fizic CV-ul are șanse mai mari. Așa că a venit în biroul Fapte în toamna anului trecut și ne-a spus că vrea să-și depună CV-ul pentru poziția de event manager. Apoi s-a făcut nevăzut. L-am revăzut cu toții după câteva săptămâni, când ne-a fost prezentat ca „noul coleg de pe producție”.

Cosmin, tu ne demonstrezi că arta și buna organizare fac casă bună. Mult spor în toate și La Mulți Ani!