Categorii
Profesionale Sfaturi

Cum să faci brainstorming-uri mai eficiente cu echipa ta

Brainstorming-ul este una dintre cele mai utile metode pentru a genera idei noi, a găsi soluții pentru diferite situații și a stimula creativitatea într-o echipă. Totuși, fără o structură clară și un mediu potrivit, aceste sesiuni pot deveni haotice și neproductive. Iată câteva sfaturi pentru a îmbunătăți procesul de brainstorming cu echipa ta:

Stabilește un obiectiv clar

Înainte de orice sesiune de brainstorming, este esențial ca toți participanții să înțeleagă scopul întâlnirii. Fie că vrei să găsești idei pentru un proiect nou, să rezolvi o problemă sau să îmbunătățești un proces existent, un obiectiv bine definit va ajuta echipa să rămână concentrată și să genereze soluții relevante.

Creează un mediu deschis și relaxat

Pentru a stimula creativitatea și colaborarea, este important ca toți participanții să se simtă confortabil să își exprime opiniile. Încurajează o atmosferă pozitivă, unde orice idee este binevenită, fără teama de a fi judecată. Un mediu relaxat stimulează creativitatea și încurajează gândirea liberă, ceea ce conduce la soluții creative și eficiente.

Utlizează tehnici de brainstorming

Dacă vrei să eviți discuțiile haotice și să maximizezi eficiența sesiunii, încearcă metode structurate, precum:

Mind Mapping: scrie ideea principală în centru și dezvoltă ramificații pentru soluții sau concepte asociate.

Metoda SCAMPER: îmbunătățește ideile existente punând întrebări precum: Ce putem substitui? Ce putem adăuga? Ce putem adapta? etc.

Brainwriting: participanții scriu ideile pe hârtie sau într-un document partajat, apoi toată lumea contribuie la dezvoltarea lor.

Setează un timp limită

Pentru a menține ritmul discuției și a evita pierderea concentrării, stabilește un timp clar pentru fiecare etapă. De exemplu: 15-20 de minute pentru generarea ideilor și încă 10-15 minute pentru analiză și selecție. O durată bine delimitată ajută echipa să rămână productivă.

Încurajează diversitatea opiniilor

Cu cât echipa este mai diversă, cu atât ideile vor fi mai variate și mai inovatoare. Încurajează participarea activă a tuturor membrilor și încearcă să implici persoane din diferite departamente sau cu perspective diferite asupra subiectelor abordate.

Prioritizează și dezvoltă cele mai bune idei

După ce ai o listă inițială de idei, evaluează-le împreună cu echipa și selectează-le pe cele mai fezabile și creative. Poți folosi un sistem de vot sau o matrice de decizie, pentru a analiza impactul, costurile și gradul de dificultate al implementării fiecărei idei.

Notează concluziile și stabilește următorii pași

Un brainstorming eficient nu se încheie odată cu generarea ideilor, ci odată cu stabilirea unor acțiuni clare. Asigură-te că se iau notițe și că, la final, fiecare membru știe care sunt pașii următori și cine este responsabil pentru implementarea soluțiilor alese.

Prin aplicarea acestor metode, brainstorming-urile echipei tale vor deveni mai productive și mai dinamice. Un proces bine structurat ajută la transformarea ideilor bune în acțiuni concrete, contribuind la succesul proiectelor tale.

Categorii
Sfaturi

 AI în recrutare: ajutor sau obstacol pentru angajatori?

Într-o lume în care tehnologia evoluează mai repede decât ne putem adapta, tot mai multe companii apelează la inteligența artificială (AI), pentru a-și eficientiza procesele de recrutare. De la selecția automată a CV-urilor până la chatbot-uri care comunică direct cu aplicanții, AI pare să transforme complet modul în care sunt aleși noii angajați. Însă, pe măsură ce tehnologia avansează, apare întrebarea firească: este AI un aliat de încredere în recrutare sau poate deveni o piedică mascată?. Hai să aflăm răspunsul în rândurile de mai jos!

Ce poate face AI în procesul de recrutare

Inteligența artificială este capabilă să preia multe dintre sarcinile repetitive și consumatoare de timp din procesul de recrutare. Iată câteva exemple concrete:

Analizează CV-uri în câteva secunde și identifică profilurile cele mai relevante.

Răspunde automat candidaților prin intermediul chatbot-urilor, oferind informații rapide despre joburile disponibile sau despre etapele procesului de selecție.

Evaluează competențe, comportamente și potrivirea cu valorile companiei, prin teste automatizate, chestionare și interviuri video, în care AI analizează limbajul, tonul vocii sau expresiile faciale, oferind o analiză detaliată a profilului candidatului.

Face predicții legate de retenția unui anumit candidat, pe baza datelor colectate din istoricul său profesional și comportamental.

Avantaje pentru angajatori

Eficiență și costuri reduse

Un program AI poate executa în câteva minute sarcini care, în mod normal, ar dura ore sau chiar zile în cazul unui recrutor. De asemenea, poate analiza volume mari de CV-uri, programa interviuri sau răspunde automat candidaților. Toate acestea contribuie la un proces de recrutare mai rapid, mai eficient și cu costuri considerabil reduse.

Optimizarea anunțurilor de angajare

Sistemele AI pot analiza cuvintele-cheie și structura anunțurilor de angajare, cu scopul de a le face mai atractive și mai vizibile pentru candidații potriviți, crescând astfel calitatea și cantitatea aplicărilor.

Diminuarea nivelului de subiectivitate

AI poate lua decizii pe baza unor criterii clare, obiective, fără să fie influențat de factori personali, cum ar fi aparențele sau prejudecățile. Acest lucru contribuie la o evaluare echitabilă a candidaților, aplicată în mod constant.

Experiență mai bună pentru candidați

Un proces de recrutare fluid și bine organizat contează enorm în percepția candidaților. AI contribuie la acest aspect prin automatizarea comunicării – oferind răspunsuri rapide și actualizări în timp real. Candidații nu mai așteaptă zile, săptămâni sau chiar luni întregi pentru a primi un feedback, iar acest lucru conduce la proiectarea unei imagini pozitive asupra companiei.

Disponibilitate 24/7

Chatbot-urile AI pot comunica oricând cu candidații, inclusiv în afara programului de lucru.

Provocări și riscuri

Deși inteligența artificială oferă multiple beneficii în recrutare, utilizarea sa implică și o serie de provocări și riscuri ce trebuie gestionate cu atenție, pentru a nu afecta negativ procesul de selecție și imaginea companiei:

Biasul algoritmic

Chiar dacă AI poate reduce subiectivitatea umană, există un risc important: dacă informațiile folosite pentru antrenarea AI conțin greșeli sau prejudecăți, programul poate să le reproducă sau chiar să le amplifice. Asta înseamnă că unele grupuri de candidați pot fi tratate nedrept, pentru că sistemul „învață” să prefere anumite tipuri de persoane în locul altora.

Lipsa empatiei

AI poate evalua competențe și răspunsuri, dar nu poate înlocui înțelegerea profundă a personalității, aspirațiilor și valorilor unui candidat. Absența unei conexiuni umane face ca procesul să fie unul impersonal, riscând să se piardă talente care ar putea fi potrivite cultural și profesional, dar care nu se „încadrează” perfect în criteriile algoritmice.

Dependența excesivă față de tehnologie

Folosirea exclusivă a AI poate conduce la neglijarea rolului esențial al recrutorului în evaluarea holistică a candidatului. O dependență prea mare față de tehnologie poate face procesul rigid și lipsit de flexibilitate, iar deciziile pot părea impersonale.

Risc de erori tehnice și lipsă de transparență

AI poate face greșeli sau poate lua decizii fără să ne arate exact cum a ajuns la ele. Acest lucru poate să îi facă pe candidați să devină sceptici vizavi de corectitudinea procesului de recrutare și poate crea dificultăți în explicarea motivelor pentru care un candidat a fost respins.

Impactul negativ asupra culturii organizaționale

O recrutare bazată exclusiv pe AI poate influența, în mod negativ, cultura organizațională, dacă nu este gestionată corect. Automatizarea excesivă poate reduce diversitatea și creativitatea, dacă sistemele AI sunt prea rigide sau dacă nu iau în calcul aspecte umane esențiale.

Inteligența artificială are potențialul de a revoluționa procesul de recrutare, aducând dinamism, eficiență și reducerea costurilor în selecția candidaților. Însă, la fel ca orice tehnologie avansată, trebuie folosită cu responsabilitate. Atunci când este integrat corect, în completarea – nu în locul – intuiției și experienței umane, AI poate deveni un aliat de nădejde în atragerea talentelor potrivite. 

În schimb, o dependență excesivă față de algoritmi, lipsa de transparență sau ignorarea factorului uman pot transforma un proces cu potențial într-un obstacol. Soluția constă într-un echilibru bine calibrat între inovație și empatie, între eficiență tehnologică și raționament uman.

Categorii
Profesionale Sfaturi

      Top 5 soft skills pe care angajatorii le caută în 2025

Piața muncii se schimbă într-un ritm tot mai rapid. Tehnologia avansează, unele joburi dispar, altele noi apar, iar modul în care lucrăm este din ce în ce mai flexibil — de la birou, de acasă sau într-un sistem hibrid. În acest context dinamic, angajatorii nu mai sunt interesați doar de ce știi să faci din punct de vedere tehnic, ci și de cum te comporți, cum gândești și cum interacționezi. Aceste abilități poartă numele de soft skills — și nu sunt deloc soft în sensul de neimportante. Din contră, ele pot face diferența între doi candidați cu același nivel tehnic sau între un angajat bun și unul excelent.

În 2025, accentul pus pe soft skills este și mai mare. Angajatorii caută oameni capabili să se adapteze, să comunice clar, să lucreze bine în echipă și să contribuie pozitiv la promovarea culturii organizaționale. Fie că ești la început de carieră sau ai deja experiență, e momentul să acorzi atenție acestor competențe esențiale. În rândurile următoare, îți prezentăm top 5 soft skills pe care angajatorii le caută în mod activ.

1. Adaptabilitatea

Mediul profesional se află într-o transformare continuă, iar capacitatea de a face față acestor transformări este esențială. Angajatorii își doresc în echipele lor oameni care pot învăța rapid lucruri noi, se pot adapta la contexte diverse și pot rămâne eficienți chiar și în situații incerte.

De ce contează?

Adaptabilitatea indică reziliență, flexibilitate și o atitudine proactivă — calități cheie într-un mediu de lucru dinamic.

2. Comunicarea eficientă

Indiferent de domeniu, abilitatea de a transmite clar idei, de a asculta activ și de a construi relații profesionale sănătoase este indispensabilă. Comunicarea eficientă presupune și alegerea tonului potrivit, gestionarea conflictelor și colaborarea cu oameni din medii diverse.

De ce contează?

O comunicare eficientă la locul de muncă facilitează colaborarea între colegi, diminuează erorile și asigură o mai bună coordonare a proiectelor.

3. Inteligența emoțională

Această abilitate reflectă capacitatea de a înțelege și de a gestiona propriile emoții, dar și de a recunoaște și răspunde empatic la emoțiile celorlalți. Este o competență vitală în leadership, în gestionarea stresului și a relațiilor interpersonale.

De ce contează?

Angajații cu inteligență emoțională ridicată contribuie la un mediu de lucru echilibrat, constructiv și colaborativ.

4. Gândirea critică

Angajatorii vor profesioniști care pot analiza informații, evalua opțiuni și lua decizii în mod responsabil. Gândirea critică presupune și curajul de a pune întrebări și de a propune soluții, nu doar de a urma instrucțiuni.

De ce contează?

Într-un context în care AI și automatizarea preiau multe sarcini din rutina angajaților, abilități precum gândirea strategică și capacitatea de a gestiona situații complexe devin esențiale. Aceste competențe nu doar că nu pot fi înlocuite de tehnologie, dar sunt decisive pentru a lua decizii cu impact, a anticipa schimbări și a contribui activ la dezvoltarea unei organizații.

5. Leadershipul informal

Nu trebuie să ai o funcție de conducere ca să fii un lider. Leadershipul informal înseamnă să influențezi pozitiv oamenii din jur, fără autoritate formală. Este vorba despre inițiativă, încredere și capacitatea de a coordona o echipă, dincolo de statutul sau poziția ta oficială. În acest context, inițiativa, capacitatea de a motiva colegii, de a coordona proiecte și de a contribui pozitiv la dinamica echipei sunt atribute tot mai căutate.

De ce contează?

Echipele eficiente au nevoie de oameni care inspiră, construiesc încredere și susțin obiective comune — indiferent de titulatura din organigramă.

Cum îți poți dezvolta soft skills-urile

Cere feedback constant. Întreabă colegii sau managerii cum ești perceput în echipă, ce faci bine și ce poți îmbunătăți. Feedbackul sincer este esențial pentru evoluție.

Ieși din zona de confort. Implică-te în proiecte noi, ia cuvântul la ședințe, propune soluții — chiar și atunci când nu ai toate răspunsurile. Experiența practică te învață cel mai mult.

Ascultă activ și învață să comunici clar. Exersează să asculți fără să întrerupi, pune întrebări și învață să formulezi idei într-un mod simplu, direct și empatic.

Participă la cursuri și ateliere dedicate. Există multe traininguri (online și offline) care vizează dezvoltarea gândirii critice, comunicării, inteligenței emoționale sau leadershipului. Investiția merită.

Citește cărți și urmărește conținut relevant. Cărți precum Emotional Intelligence, Crucial Conversations sau Leaders Eat Last te pot ajuta să înțelegi mai bine dinamica soft skills-urilor. Pe lângă acestea, apelează la podcasturi, videoclipuri, articole și cursuri online care abordează comunicarea, leadershipul sau gestionarea emoțiilor — astfel vei avea acces la perspective variate și sfaturi practice actualizate.

Practică reflecția personală. După o zi de lucru sau o situație tensionată, întreabă-te: Cum am reacționat? Ce a mers bine? Ce aș face diferit data viitoare?.

Învață de la cei din jur. Uneori, cele mai valoroase lecții nu vin din cărți sau cursuri, ci din observația directă. Urmărește cu atenție colegi sau lideri care comunică eficient, gestionează tensiuni cu mult calm sau reușesc să motiveze echipa fără să ridice tonul. Analizează ce îi face eficienți: cum ascultă, ce cuvinte aleg, cum reacționează în momente dificile. Observând astfel de comportamente, îți poți construi propriul stil, adaptat personalității tale, dar inspirat din exemple reale și testate practic.

Indiferent de rolul sau nivelul de experiență, dezvoltarea soft skills-urilor este o investiție valoroasă în viitorul tău profesional. Într-o lume în care schimbarea e constantă, tocmai aceste abilități te vor ajuta să rămâi relevant și să evoluezi cu adevărat în carieră.

Categorii
Interviuri Sfaturi Speakeri

Cum evadăm din capcana perfecțiunii? Interviu cu psihologul Thomas Curran

Perfecționismul este adesea văzut ca o calitate, un semn al ambiției și profesionalismului. Dar ce se întâmplă atunci când dorința de a face totul perfect devine o sursă de anxietate, epuizare și lipsă de satisfacție?! Thomas Curran, psiholog și autor al cărții The Perfection Trap (Capcana perfecțiunii), a explorat acest fenomen în detaliu. Pornind de la experiența personală și susținut de mulți ani de studii, el ne dezvăluie cum perfecționismul nu mai este doar o trăsătură de personalitate, ci un fenomen tot mai răspândit, cu impact real asupra sănătății mintale colective. Alimentat de presiuni sociale, comparații constante și așteptări nerealiste, perfecționismul ajunge să afecteze felul în care trăim, muncim și ne raportăm la noi înșine.

Înainte de prezența sa la evenimentul The Inner – Mapping Inside, care va avea loc în 6-8 iunie, la Cluj-Napoca, am stat de vorbă cu Thomas Curran despre motivele care l-au determinat să studieze perfecționismul, miturile din jurul acestui concept și ce putem face pentru a ne elibera de presiunea constantă de a fi cei mai buni.

Cartea ta The Perfection Trap a rezonat profund cu mulți cititori. Ce te-a determinat să explorezi acest subiect?

Am fost determinat să studiez perfecționismul chiar de experiențele mele personale și de ceea ce am văzut în jurul meu – o presiune tot mai mare asupra oamenilor, în special asupra generațiilor tinere, de a fi perfecți în toate domeniile de activitate. Prin cercetările mele, am constatat că gradul de perfecționism în societate a crescut semnificativ în ultimele decenii și am considerat că este important să înțeleg și să vorbesc despre motivele care stau la baza acestui fenomen. 

Ai avut vreodată momente în care te-ai confruntat cu propriul perfecționism? Cum ai gestionat situația?

Absolut. M-am luptat adesea cu sentimentul că nimic din ceea ce făceam nu era suficient de bun, în special în timpul anilor de facultate. Pentru a face față acestei situații, am practicat auto-compasiunea, mi-am stabilit așteptări mai realiste și mi-am reamintit că adevăratul obiectiv este dezvoltarea, nu impecabilitatea.

Crezi că perfecționismul este ceva nativ sau este, mai degrabă, rezultatul influențelor sociale? Care sunt principalii factori care îl influențează?

Perfecționismul este, în mare parte, generat de societate. Este alimentat, nu nativ. Factori precum sistemele educaționale hipercompetitive, standardele de frumusețe nerealiste și cultura comparației constante de pe rețelele de socializare contribuie la aceasta. Societatea ne spune că trebuie să fim excepționali pentru a fi acceptați, iar această presiune cultivă gândirea perfecționistă.

Mulți oameni percep perfecționismul ca fiind o cheie a succesului. Care este granița dintre dorința de a performa și capcana perfecționismului distructiv?

Dorința de a performa este sănătoasă atunci când are la bază evoluția și învățarea. Devine distructivă atunci când stima de sine este legată de realizări – atunci când orice lucru care nu este perfect este văzut ca un eșec. Întrebarea cheie este dacă această dorință te impulsionează sau te epuizează.

Cum îți dai seama când perfecționismul tău îți generează mai mult rău decât bine?

Atunci când conduce la procrastinare cronică, epuizare, anxietate sau sentimente de inutilitate în ciuda unor realizări remarcabile – atunci perfecționismul nu îți mai este util. În loc să conducă la excelență, conduce la autocritică și frică.

În mediile profesionale, perfecționismul este aproape glorificat și confundat cu profesionalismul. Care este diferența dintre cele două și cum putem evita capcana acestei confuzii?

Profesionalismul înseamnă responsabilitate, răspundere și standarde înalte – dar acceptă imperfecțiunea umană. Perfecționismul este rigid, necruțător și înrădăcinat în teama de judecată. Pentru a evita confuzia, companiile ar trebui să încurajeze, mai degrabă, învățarea din greșeli în loc să le sancționeze.

Mulți dintre noi am crescut cu ideea că trebuie să fim cei mai buni pentru a avea succes. Cum putem rescrie această frază fără autosabotaj profesional?

O putem rescrie astfel: Fii cea mai bună versiune a ta sau Focusează-te pe evoluție, nu pe a dovedi altora ceva. Succesul nu înseamnă să-i depășești pe ceilalți, înseamnă să-ți atingi propriul potențial și să aduci contribuții semnificative.

Dar cum rămâne cu oamenii care cred că perfecționismul este o virtute?

Este o concepție comună, dar este important să se facă distincția între conștiinciozitate (care este o virtute) și perfecționism. Perfecționismul este contraproductiv – este legat de anxietate, depresie și burnout, nu de excelență durabilă.

Care sunt cele mai răspândite mituri legate de perfecționism pe care le auzi și cum ar trebui să le abordăm pentru a le demonta?

Un mit  destul de răspândit este acela că perfecționiștii obțin mai mult. Cercetările arată, de fapt, că aceștia obțin mai puțin din cauza procrastinării și a fricii de eșec. Un alt mit este acela că perfecționismul este o sursă de motivație. La fel, studiile arată că perfecționismul are tendința de a diminua motivația în timp. Combaterea acestor mituri începe cu promovarea ideii că progresul, nu perfecțiunea, este adevăratul etalon al succesului.

Știm că vei participa la conferința The Inner – Mapping Inside, în Cluj-Napoca, în luna iunie. Ce subiecte vei aborda în cadrul conferinței și ce pot învăța participanții?

În cadrul conferinței, voi vorbi despre modul în care societatea modernă alimentează perfecționismul, consecințele acestuia asupra sănătății mintale și cum putem cultiva o relație mai sănătoasă cu noi înșine. Participanții vor învăța strategii practice de gestionare a tendințelor perfecționiste și de dezvoltare a rezilienței.

A mai rămas puțin timp până la The Inner – Mapping Inside 2025, cel mai mare eveniment dedicat stării de bine și sănătății mintale din România! Acesta va reuni profesori în psihologie și autori internaționali de succes, terapeuți, cercetători sau artiști, care vor susține conferințe, workshop-uri și concerte. Dacă nu ți-ai achiziționat încă biletul, o poți face ACUM și, în plus, beneficiezi de un discount de 15%, pentru Innerland și Harmony Pass, utilizând codul tdc15 (valabil până în 5 iunie). Reducerea nu se cumulează cu alte discount-uri valabile.

Categorii
Sfaturi

Cum să previi burnout-ul și să rămâi motivat la locul de muncă

În ultimii ani, burnout-ul este tot mai prezent în rândul profesioniștilor din diverse domenii. Cu toate că multe persoane sunt pasionate de ceea ce fac și își doresc să performeze la cel mai înalt nivel, în fața presiunii constante și a unui volum de muncă excesiv, pot apărea semne de oboseală cronică. Burnout-ul nu înseamnă doar a fi obosit; este un sindrom complex ce afectează atât sănătatea mentală și emoțională, cât și pe cea fizică, având un impact negativ asupra productivității, relațiilor de la locul de muncă și, în general, asupra calității vieții.

Burnout-ul nu apare brusc, ci se instalează treptat, pe măsură ce stresul și epuizarea se acumulează. Astfel, este important să recunoști simptomele din timp, pentru a putea interveni. Simptomele burnout-ului pot fi împărțite în trei categorii principale: simptome fizice, emoționale și comportamentale.

Simptome fizice

Burnout-ul afectează corpul în mod direct, iar primele simptome sunt legate de oboseală cronică și probleme de sănătate:

  • Epuizare constantă, chiar și după odihnă;
  • Probleme de somn (insomnie sau somn neodihnitor);
  • Dureri de cap frecvente sau migrene;
  • Tensiune musculară și dureri inexplicabile;
  • Scăderea imunității (răceli frecvente, infecții);
  • Modificări ale apetitului (lipsa poftei de mâncare sau mâncat excesiv).

Simptome emoționale

Burnout-ul are un impact puternic asupra stării emoționale, ducând la sentimente negative și lipsă de motivație:

  • Sentiment de eșec sau incompetență;
  • Pierderea entuziasmului și a motivației; 
  • Iritabilitate și lipsă de răbdare; 
  • Anxietate și sentimente de nesiguranță;
  • Stări de tristețe; 
  • Depresie;
  • Dificultăți în luarea deciziilor.

Simptome comportamentale

Pe măsură ce burnout-ul se intensifică, acesta poate influența modul în care te comporți atât la locul de muncă, cât și în viața personală:

  • Tendința de a amâna sarcinile; 
  • Scăderea productivității;
  • Evitarea responsabilităților sau lipsa de interes pentru proiecte;
  • Izolare socială – dorința de a evita colegii sau prietenii;
  • Creșterea consumului de cofeină, alcool sau alte substanțe, pentru a face față stresului;
  • Comportament impulsiv sau irascibilitate crescută.

Cum previi burnout-ul 

Dacă recunoști simptomele burnout-ului, este esențial să iei măsuri înainte ca acesta să îți afecteze sănătatea și cariera. Prevenirea burnout-ului nu înseamnă doar diminuarea nivelului de stres, ci și crearea unui echilibru între muncă și viața personală, gestionarea eficientă a resurselor tale și menținerea unui mindset pozitiv.


Stabilește limite clare între muncă și viața personală

Una dintre principalele cauze ale burnout-ului este imposibilitatea de a separa timpul dedicat muncii de timpul personal. Dacă petreci ore întregi lucrând, chiar și după program, epuizarea va apărea rapid. Asigură-te că îți setezi limite clare. Încearcă să dedici timp pentru familie, prieteni, hobby-uri sau activități recreative. Acordă-ți pauze regulate pe parcursul zilei și respectă-le.

Învață să spui „nu”

În multe situații, presiunea de a fi mereu disponibil și de a accepta orice sarcină suplimentară poate duce la suprasolicitare și epuizare. De teamă să nu dezamăgim colegii sau superiorii, spunem „da” chiar și atunci când simțim că volumul de muncă este deja prea mare. Totuși, a accepta mai mult decât poți gestiona afectează nu doar productivitatea, ci și starea ta de bine. Este esențial să îți cunoști limitele și să înveți să refuzi responsabil, explicând clar motivele tale. Spunând „nu” atunci când este necesar, nu înseamnă că ești mai puțin implicat, ci că îți protejezi sănătatea și capacitatea de a performa eficient pe termen lung.

Setează obiective clare și realiste

Fiecare persoană are propriile sale obiective, dar atunci când acestea sunt prea ambițioase ori nerealiste, pot genera frustrări. Setează-ți obiective clare, realizabile și acționează cu pași mici. Astfel, vei experimenta un sentiment de împlinire pe măsură ce atingi fiecare etapă a obiectivului și te vei simți motivat să continui.

Investește în dezvoltarea personală și profesională

În loc să te concentrezi doar pe sarcinile zilnice, acordă timp pentru a învăța și a te dezvolta constant. Participarea la cursuri de formare, cititul sau schimbul de experiență cu alți profesioniști pot adăuga valoare carierei tale. Aceste activități nu doar că îți vor îmbunătăți abilitățile, dar te vor motiva să rămâi implicat în munca ta.

Acordă-ți timp pentru auto-reflecție

Auto-reflecția este o practică importantă pentru a-ți înțelege nevoile și a preveni burnout-ul. Poți utiliza un jurnal în care să notezi ce îți place sau ce te deranjează la locul de muncă. Acest proces te va ajuta să identifici sursele de stres și să găsești soluții pentru a le gestiona mai eficient.

Cere ajutor atunci când ai nevoie

Nu ezita să ceri ajutor atunci când simți că lucrurile devin copleșitoare. Discută cu un mentor, cu un colegii sau chiar cu un profesionist în domeniul sănătății mentale. Adesea, o simplă discuție despre preocupările tale poate reduce semnificativ stresul și te poate ajuta să găsești soluții pentru a depăși momentele dificile.

Burnout-ul este o problemă reală care poate afecta atât performanța profesională, cât și calitatea vieții personale. Prevenirea acestuia nu înseamnă doar diminuarea nivelului de stres, ci și construirea unor obiceiuri sănătoase care să îți mențină echilibrul pe termen lung. Stabilirea unor limite clare, gestionarea eficientă a timpului, adoptarea unui stil de viață sănătos și dezvoltarea personală continuă sunt pași esențiali pentru a rămâne motivat și productiv.

Surse:

https://www.linkedin.com/pulse/how-stay-motivated-avoid-burnout-work-mentorcruise-y1mgf/
Categorii
Profesionale Sfaturi Stiri

Employer Branding & Recruitment Marketing: Care e diferența și cum le implementezi împreună?

Într-o piață a muncii tot mai competitivă, atragerea și retenția talentelor nu ține doar de oferirea unui salariu atractiv. În acest context, companiile sunt nevoite să-și construiască o identitate puternică și să își promoveze activ cultura organizațională. Aici intervin două concepte esențiale: Employer Branding și Recruitment Marketing. Deși sunt complementare, ele au scopuri și abordări diferite.

Ce este Employer Branding-ul?

Employer Branding-ul reprezintă imaginea și reputația companiei ca angajator. Este percepția generală pe care o au candidații și angajații despre companie, fiind influențată de factori precum: mediul de lucru, cultura organizațională, beneficiile oferite și experiența angajaților.

Elemente esențiale 

Cultura organizațională – valorile, misiunea și viziunea companiei;

Experiența angajaților – cum se raportează aceștia la companie, cât de mulțumiți sunt de ceea ce li se oferă, cum se simt la locul de muncă;

Imaginea pe piața muncii – cum este percepută compania în industrie;

Mesajul de brand – comunicarea clară a valorilor și beneficiilor oferite angajaților.

Ce este Recruitment Marketing-ul?

Recruitment Marketing-ul se referă la strategiile de marketing utilizate pentru a atrage și a recruta candidați potriviți. Acest proces este orientat spre promovarea oportunităților de carieră și generarea interesului pentru rolurile disponibile.

Elemente esențiale

Campanii de anunțuri de joburi vacante – promovarea posturilor disponibile pe platforme relevante;

Social media și advertising – utilizarea platformelor precum LinkedIn, Facebook sau Instagram pentru a atrage candidați; 

SEO și conținut de recrutare – optimizarea paginii de cariere pentru a crește vizibilitatea și trimiterea de newslettere pentru a promova joburile disponibile către o audiență interesată sau posibil interesată;

Referral Programs (programe de recomandări) – încurajarea angajaților actuali să recomande candidați pentru rolurile deschise, oferind recompense sau beneficii pentru recomandările care se finalizează cu angajări.

Cum se completează Employer Branding-ul cu Recruitment Marketing-ul?

Pe scurt, Employer Branding-ul atrage candidați pe termen lung, iar Recruitment Marketing-ul îi convinge să aplice. Employer Branding-ul conturează imaginea companiei pe piața muncii, influențând modul în care angajații și candidații o percep în momentul în care evaluează oportunități de angajare. Recruitment Marketing-ul se folosește de imaginea companiei pe piața muncii, promovând activ posturile disponibile și atrăgând aplicați prin campanii bine țintite. Astfel, în timp ce Employer Branding-ul este o investiție pe termen lung, Recruitment Marketing-ul are un impact imediat asupra procesului de recrutare.

Cum le implementezi împreună eficient?

Definește clar valorile și cultura organizațională

Atât Employer Branding-ul, cât și Recruitment Marketing-ul trebuie să fie fundamentate pe o cultură organizațională bine definită. Începe prin a clarifica viziunea, misiunea și valorile companiei și folosește-le drept bază pentru toate mesajele de brand. Asigură-te că mesajele transmise în campaniile de recrutare sunt aliniate cu valorile brandului de angajator. De exemplu, dacă promovezi flexibilitatea ca beneficiu, angajați ar trebui să confirme acest lucru.

Utilizează conținut generat de angajați

Angajații actuali pot fi cei mai buni ambasadori ai brandului tău. Spune publicului larg povești din interiorul companiei, cu angajații în prim plan, pentru a transmite valorile și cultura acesteia. Articole de blog, testimoniale, postări pe rețelele sociale sau studii de caz din proiectele recente – toate reprezintă modalități de a construi un brand de angajator puternic. Acestea pot fi, de asemenea, integrate în campaniile de Recruitment Marketing, pentru a atrage candidați care rezonează cu valorile companiei.

Optimizează prezența online

Pagina de cariere, profilurile de pe platformele de recrutare și social media trebuie să reflecte cultura organizațională și să ofere informații relevante pentru candidați. Asigură-te că site-ul de cariere al companiei este ușor de navigat și optimizează-l pentru SEO, astfel încât candidații să-l găsească rapid atunci când caută joburi în domeniul tău. Creează un proces de aplicare simplu și eficient, care să reflecte profesionalismul brandului tău.

Creează campanii targetate, dar autentice

Pentru ca Employer Branding-ul și Recruitment Marketing-ul să funcționeze eficient  împreună, este esențial să creezi campanii bine direcționate și autentice. Asigură-te că mesajele transmise reflectă realitatea din companie. Poți utiliza publicitate plătită pe platforme precum LinkedIn, Facebook sau Google Ads, pentru a ajunge la candidații cu profil potrivit pentru rolurile deschise. Promovarea joburilor trebuie să fie în concordanță cu imaginea pe care o construiești ca angajator, iar anunțurile de recrutare trebuie să fie transparente și atractive.

Participă la evenimente de recrutare și Employer Branding

Evenimentele de recrutare și Employer Branding reprezintă o modalitate excelentă de a îmbina Employer Branding-ul cu Recruitment Marketing-ul. Acestea oferă companiilor șansa de a interacționa direct cu potențiali candidați, de a le prezenta cultura organizațională și oportunitățile profesionale disponibile. Prezența activă la astfel de evenimente ajută la creșterea vizibilității brandului de angajator, consolidând reputația companiei ca un angajator atractiv pe piața muncii. În plus, reprezintă o bună oportunitate pentru echipele de recrutare să identifice rapid talente potrivite și să creeze conexiuni valoroase cu profesioniști din diverse domenii.

Târgul de Cariere –  cea mai mare rețea de evenimente de recrutare și Employer Branding din România și Republica Moldova revine primăvara aceasta cu un nou sezon de evenimente

Dacă te întrebi la ce evenimente ai putea participa în perioada următoare pentru a-ți îmbunătăți strategiile de Employer Branding și Recruitment Marketing, răspunsul este Târgul de Cariere. Luând parte la eveniment, vei putea să îți prezinți compania într-un mod autentic, să atragi noi talente, să îți consolidezi imaginea brandului de angajator în mediul profesional sau să creezi conexiuni valoroase cu alți profesioniști.

Calendarul ediției de primăvară, 2025

  • Iași – 14-15 martie (Palas Mall)
  • Târgu Mureș – 19 martie (Teatrul Național)
  • Brașov – 21-22 martie (Coresi Shopping Resort)
  • Sibiu – 28-29 martie (Hotel Ramada)
  • Chișinău – 4-5 aprilie (Palatul Național „Nicolae Sulac”)
  • Cluj-Napoca – 9-10 aprilie (BT Arena)
  • Ploiești – 9-10 mai (Palatul Culturii)

Măsoară și îmbunătățește constant

Pentru a obține rezultate optime, este important să analizezi performanța strategiilor tale de Employer Branding și Recruitment Marketing. Urmărește metrici relevante precum: timpul necesar pentru ocuparea unui post, costul per angajare, rata de retenție a angajaților sau nivelul de engagement al candidaților cu brandul tău. Pe baza acestor date, ajustează campaniile și mesajele, pentru a îmbunătăți continuu procesul de recrutare și retenție.

Employer Branding-ul și Recruitment Marketing-ul sunt două strategii esențiale pentru atragerea și retenția talentelor. Deși au abordări distincte, ambele contribuie la crearea unei imagini coerente a companiei și la atragerea de candidați care sunt aliniați cu valorile și cultura organizațională. Implementarea lor împreună presupune alinierea mesajelor, utilizarea unor platforme potrivite, evaluarea eficienței și colaborarea între echipele de marketing și HR.

Surse:

Categorii
Joburi Profesionale Sfaturi

Cum să îți optimizezi CV-ul înainte să aplici: detalii pe care nu trebuie să le neglijezi

Trimiterea CV-ului este primul pas spre obținerea jobului dorit, iar un CV bine structurat, ușor de urmărit și relevant îți poate crește șansele de succes. Înainte de a apăsa butonul „Trimite”, asigură-te că ai verificat câteva aspecte esențiale. În acest fel, vei evita greșeli care ți-ar putea diminua șanșele de a fi invitat la un prim interviu și, totodată, vei dovedi angajatorului că ești organizat și atent la detalii.

Iată câteva aspecte esențiale pe care să le ai în vedere înainte de a trimite CV-ul:

Corectitudinea informațiilor

Verifică dacă toate datele incluse în CV sunt actualizate și corecte. Asigură-te că numărul de telefon și adresa de e-mail sunt valide și că experiența profesională și studiile sunt prezentate în mod clar.

Fotografia

Nu este obligatoriu să ai o poză în CV, dar dacă alegi să pui una, aceasta trebuie să fie profi, clară și cu un fundal neutru. Evită selfie-urile sau pozele din vacanță.

 Ortografia și gramatica

Un CV cu greșeli gramaticale sau de ortografie poate proiecta o primă impresie negativă a angajatorului asupra candidatului. Așadar, recitește cu atenție CV-ul și, dacă e posibil, roagă pe cineva să citească documentul înainte de a-l trimite.

Relevanța pentru jobul vizat

Evită să trimiți același CV de fiecare dată când aplici pentru un nou job. CV-ul trebuie să fie adaptat pentru fiecare rol în parte. Modifică-l în așa fel încât să evidențiezi că ai abilitățile și experiența necesare pentru jobul la care ai aplicat. 

Claritatea și structura

Un CV ideal are 1-2 pagini. Asigură-te că acesta este bine organizat, cu secțiuni clar delimitate și un format ușor de urmărit. Utilizează bullet points, pentru a evidenția informațiile esențiale și evită blocurile mari de text.

Designul și formatul documentului

Folosește un font profesionist, dimensiuni lizibile și asigură-te că secțiunile sunt bine structurate.

Se recomandă un font de dimensiuni între 10-12 puncte pentru textul principal și 14-16 puncte pentru titluri. Cele mai des utilizate fonturi în redactarea CV-urilor sunt: Arial, Times New Roman și Calibri. Dacă aplici pentru un job creativ, poți adăuga câteva elemente grafice, dar fără să exagerezi.

Salvarea în formatul potrivit

PDF este formatul recomandat, deoarece păstrează aspectul documentului indiferent de programul folosit de recrutor pentru a vizualiza Cv-ul. Evită formatele editabile, cum ar fi .docx, care pot suferi modificări la deschidere.

Ce platforme poți utiliza ca să îți redactezi CV-ul 

Redactarea CV-ului poate să îți dea multe bătăi de cap, dar, din fericire, există platforme care oferă șabloane cu ajutorul cărora poți genera CV-uri prin care să te remarci încă de la început în fața angajatorului:

CV-ul nu este doar un document, ci un instrument esențial de marketing personal. Fiecare detaliu al CV-ului trebuie să fie atent ales, pentru a transmite un mesaj coerent despre cine ești și ce poți aduce în echipa angajatorului. Așadar, este important să fii atent la detalii, să construiești CV-ul strategic, ținând cont de jobul pentru care aplici și de abilitățile prin care te poți face remarcat.

Surse:

Categorii
Profesionale Sfaturi Stiri

    7 Strategii pentru un proces de onboarding cu impact pozitiv pe termen lung

Procesul de onboarding reprezintă una dintre cele mai importante etape din experiența unui angajat nou. Este momentul în care acesta își formează primele impresii despre companie, echipă și cultura organizațională. Un onboarding bine structurat contribuie la o integrare rapidă și la o performanță sustenabilă a angajaților, având un impact pozitiv asupra productivității și retenției acestora pe termen lung. Iată câteva strategii care te pot ajuta să creezi un onboarding cu impact pozitiv de durată pentru compania ta:

1. Personalizează experiența onboarding-ului

Fiecare membru nou al echipei vine cu un set diferit de experiențe, abilități și nevoi, astfel că procesul de onboarding ar trebui să fie personalizat în funcție de rolul angajatului, experiența anterioară și obiectivele pe termen lung. De exemplu, un angajat cu experiență vastă într-un domeniu similar ar putea necesita doar o familiarizare cu procedurile interne și cultura organizațională, în timp ce un angajat aflat la început de drum profesional ar avea nevoie de instruire suplimentară. Prin această abordare, nu doar că procesul devine mai relevant pentru fiecare angajat, dar și eficiența acestuia crește considerabil.

2. Stabilește așteptări clare și obiective de dezvoltare

Este esențial ca noii angajați să știe exact ce se așteaptă de la ei. În cadrul onboarding-ului, stabilește împreună cu aceștia obiective clare pe termen scurt, mediu și lung, care să reflecte atât cerințele rolului, cât și aspirațiile lor profesionale. De exemplu, stabilirea unui plan de dezvoltare personalizat poate ajuta angajatul să înțeleagă cum poate crește și avansa în companie. Astfel, angajatul va avea un punct de referință pe parcursul primelor luni și se va simți mai bine ghidat.

3. Comunică în mod clar și transparent

Transparența și comunicarea clară sunt cheie pentru un onboarding eficient. De la început, noii angajați trebuie să fie bine informați despre obiectivele procesului de onboarding și pașii acestuia. O metodă eficientă poate fi crearea unui ghid de onboarding care include detalii despre politici interne, beneficii, proceduri și informații logistice. Utilizarea unor platforme interactive pentru diseminarea acestor informații permite angajaților să acceseze rapid datele necesare și să aibă un punct de referință ușor de consultat oricând. 

4. Integrează un sistem de mentorat

O altă strategie recomandabilă în procesul de onboarding este integrarea unui sistem de mentorat. Prin alocarea unui mentor dedicat, se poate asigura o integrare mai rapidă, iar angajatul poate învăța din experiențele altor colegi. Este important să existe o legătură constantă între mentor și angajat pe parcursul întregului proces de onboarding, pentru a asigura o integrare de succes și un feedback constant. Rolul mentorului nu se rezumă doar la explicarea proceselor interne ale companiei, ci și la sprijinirea noului angajat să înțeleagă mai bine cultura și valorile companiei. 

5. Oferă feedback continuu

Onboarding-ul nu ar trebui să se încheie după primele zile sau săptămâni. Este important să oferi feedback constant pe tot parcursul perioadei de integrare, pentru a ajuta noii angajați să își îmbunătățească performanța și să se adapteze mai bine la mediul de lucru. Discuțiile regulate de feedback (de exemplu, la 30, 60 și 90 de zile) ajută la identificarea din timp a eventualelor dificultăți și la clarificarea așteptărilor. De asemenea, este important să se solicite feedback de la angajații noi cu privire la experiența de onboarding. Această practică ajută nu doar la îmbunătățirea procesului pentru angajații viitori, dar și la ajustarea rapidă a mecanismelor care nu funcționează optim.

6. Crează un mediu de lucru incluziv și prietenos

Un onboarding de succes presupune și integrarea noilor angajați într-un mediu de lucru prietenos și incluziv. Asigură-te că aceștia sunt încurajați să participe activ în cadrul activităților din cadrul colectivului, să își exprime opiniile și să aprecieze diversitatea opiniilor și perspectivelor. Totodată, organizează evenimente sociale sau sesiuni de teambuilding care să faciliteze interacțiunea dintre noii angajați și echipa din care fac parte.

7. Conturează un sistem de integrare continuă

Deși onboarding-ul inițial este esențial, integrarea unui angajat ar trebui să fie un proces continuu. Oferirea unor oportunități de învățare pe tot parcursul timpului petrecut în cadrul companiei, cum ar fi cursuri, sesiuni de training suplimentare sau participarea la proiecte noi, îi va permite să se dezvolte constant și să rămână motivat.

Crearea unui proces de onboarding bine structurat poate face diferența între un angajat tranzitoriu și unul dedicat pe termen lung. Asigurându-se că noii membri ai echipei se simt sprijiniți și bine integrați încă din primele zile, companiile pun bazele unui climat favorabil performanței, eficienței și retenției angajaților pe termen lung.

Surse:

Categorii
Profesionale Sfaturi Stiri

Tendințe în HR în 2025: cum să te pregătești pentru schimbările de pe piața muncii

Departamentul de Resurse Umane (Human Resources) joacă un rol esențial în succesul unei organizații, fiind responsabilul principal pentru atragerea și păstrarea talentelor. Într-o piață a muncii tot mai dinamică, specialiștii în resurse umane trebuie să rămână conectați la tendințele pieței, pentru a face față cu brio provocărilor și pentru a asigura alinierea dintre nevoile angajaților și obiectivele organizației.

Anul 2025 aduce o serie de schimbări în ceea ce privește modul de lucru, digitalizarea și prioritățile organizaționale. Pregătirea și adaptarea la aceste tendințe nu sunt doar opțiuni, ci și necesități pentru a rămâne competitiv și pentru a contribui la dezvoltarea unei culturi organizaționale puternice. Pentru a te pregăti pentru schimbările anticipate pe piața muncii în 2025, este esențial să înțelegi tendințele emergente din domeniul resurselor umane. Iată câteva direcții cheie identificate de experți:

Recalificarea și dezvoltarea continuă a competențelor: Pe măsură ce tehnologia avansează, multe roluri tradiționale vor necesita abilități noi. Investiția în formarea continuă și adaptabilitatea vor fi esențiale pentru menținerea competitivității pe piața muncii.

Integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesele HR: AI va juca un rol semnificativ în recrutare, managementul performanței și alte funcții HR, automatizând procese și oferind analize predictive, pentru o mai bună planificare strategică.

Modele flexibile ale programului de muncă: Pandemia a schimbat definitiv modul în care lucrăm, iar modelul de lucru remote sau hibrid va rămâne și anul acesta în trend. Astfel, companiile vor avea nevoie de infrastructuri tehnologice solide și de politici clare, pentru a gestiona eficient angajații care lucrează de la distanță. Leadership-ul adaptabil și comunicarea eficientă vor fi, de asemenea, indispensabile pentru gestionarea echipelor.

Promovarea diversității, echității și incluziunii ca parte a culturii organizaționale: În 2025, cultura organizațională va fi puternic influențată de eforturile de a promova diversitatea, echitatea și incluziunea la toate nivelurile. Crearea unor echipe diverse și includerea perspectivelor diferite în procesul decizional vor deveni puncte critice pentru inovare și succes pe termen lung.

Mai mult accent pe wellbeing-ul angajaților: În contextul în care sănătatea mintală devine tot mai importantă pentru angajați, anul 2025 marchează o accentuare a eforturilor companiilor de a prioritiza bunăstarea acestora. Programele dedicate susținerii wellbeing-ului angajaților, flexibilitatea la locul de muncă și inițiativele care promovează echilibrul dintre viața profesională și cea personală vor deveni norme în multe companii. 

Pentru a face față schimbărilor de pe piața muncii, îți propunem câteva acțiuni concrete, pentru a te adapta la noile tendințe:

Susține formarea continuă și recalificarea angajaților

  • Oferă angajaților acces la cursuri de actualizare a competențelor tehnice și a soft skill-urilor.
  • Implementează programe de dezvoltare a competențelor, pentru a pregăti echipele pentru cerințele viitoare ale pieței muncii.

Adoptă soluții bazate pe AI

  • Utilizează instrumente AI, pentru automatizarea recrutării sau evaluarea performanței angajaților.
  •  Folosește analize predictive generate cu ajutorul AI, pentru a anticipa nevoile organizaționale.

Încurajează munca hibridă sau de la distanță 

  • Furnizează infrastructură adecvată pentru ca angajații să poată lucra remote și stabilește politici clare de lucru flexibil. 
  • Asigură-te că managementul echipelor care lucrează remote sau hibrid este sprijinit de o comunicare eficientă și un leadership adaptabil.

Promovează diversitatea și incluziunea

  • Integrează programe care promovează diversitatea în recrutare. 
  • Evaluează periodic practicile de recrutare, asigură-te că oferă șanse egale tuturor candidaților și organizează workshop-uri care promovează incluziunea.

Prioritizează wellbeing-ul angajaților

  • Încurajează un mediu de lucru care pune accent pe diminuarea nivelului  de stres și prevenirea epuizării profesionale. 
  • Oferă angajaților acces la programe de wellbeing și activități de relaxare.
  • Promovează o cultură a sprijinului reciproc și a echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

Pregătirea pentru schimbările de pe piața muncii din 2025 presupune înțelegerea și integrarea unor tendințe cheie în HR, cum ar fi recalificarea continuă a angajaților, automatizarea proceselor cu ajutorul AI, modele flexibile de muncă, promovarea diversității și a incluziunii, dar și prioritizarea wellbeing-ului. Companiile care implementează aceste elemente vor crea un mediu de lucru mai eficient, mai adaptabil și mai sustenabil, care va contribui la succesul pe termen lung în fața provocărilor viitoare.

Surse:

Categorii
Joburi Profesionale Sfaturi Stiri

 Scrie-ți povestea carierei în echipa Hirschmann Automotive!

Hirschmann Automotive se remarcă prin multitudinea de oportunități de creștere profesională oferite angajaților. Compania pune accent pe angajați motivați și autentici, cu evoluții remarcabile din punct de vedere profesional. O carieră în cadrul Hirschmann Automotive vine la pachet cu oportunitatea de a face parte dintr-o echipă de angajați dedicați, dornici de a face față noilor provocări din domeniu, având scopul de a atinge obiectivul comun, acela de a obține o poziție de lider pe piața internațională.

Joburi disponibile

În acest moment, compania dispune de o varietate de joburi precum: Inginer Proces producție, Inginer Calitate, Inginer CNC, Customer Service, Material Planner, Launch Logistics, Business Process Responsible EWM, Inginer SAP Technology sau Leader Project Quality, în departamentele Tehnic, Calitate, Logistică, IT și Project Area.

Proces de recrutare

Modalitatea prin care se derulează procesul de recrutare și selecție în cadrul Hirschmann Automotive este una simplă și rapidă. CV-ul este analizat și  transmis către departamentul aferent în situația în care corespunde cerințelor necesare. Dacă aplicația este selectată, prin intermediul unei discuții telefonice se trece la următoarea etapă în procesul de selecție, programând un interviu. Scopul acestui interviu este de a cunoaște mai bine candidatul, oferind un spațiu sigur pentru o discuție sinceră, informativă și explicită. În urma interviului, procesul de selecție se încheie prin ofertarea candidatului potrivit rolului vacant. La finalul procesului, toți candidații vor primi, însă, un feedback constructiv în urma procesului de selecție la care au participat.

Beneficii

Beneficiile pe care compania Hirschmann Automotive le oferă viitorilor angajați includ tichete de masă, tichete cadou de sărbători, transport gratuit, bonus de fidelitate, abonament medical, al 13-lea salariu și, nu în ultimul rând, traininguri pentru o dezvoltare armonioasă și progresivă a competențelor necesare postului.

Aplică acum pentru un job în echipa Hirschmann Automotive!

Hirschmann Automotive se evidențiază prin colectivul tânăr și dinamic, dar și prin dezvoltarea semnificativă a companiei și, implicit, a departamentelor, în ultimii ani, fapt care a condus la crearea de noi oportunități profesionale variate pe piața muncii din Târgu-Mureș. Așadar, candidații care își doresc să facă parte dintr-o echipă dinamică, agilă și tânără sunt rugați să aplice prin intermediul platformelor de recrutare online, pe targuldecariere.ro sau trimițând CV-ul către echipa de recrutare la adresa recrutare@hirschmann-automotive.com.

Alege să faci primul pas spre o nouă poveste alături de Hirschmann Automotive!

Exit mobile version