Piața muncii este într-o continuă schimbare și apar constant noi tendințe și dezbateri în baza a diferite subiecte. Un subiect controversat care a fost abordat tot mai mult în ultimul timp este reprezentat de transparentizarea salariilor. Dacă în urmă cu doi ani, mare parte dintre companiile din România erau reticente la a afișa salariul pentru un anumit job, în prezent, se observă faptul că angajatorii sunt mai deschiși la a face public salariul oferit pentru diverse roluri.
Transparentizarea salariilor este un fenomen complex, care ar trebui privit din mai multe perspective, pentru a-l înțelege cât mai bine și a lua decizii care să fie în avantajul companiei pe care o reprezinți. De aceea, am povestit cu Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research, despre modul în care se raportează companiile și angajații la fenomenul de transparentizare a salariilor, diferențele salariale dintre femei și bărbați, în ce măsură suntem pregătiți pentru o lume cu salariile făcute publice, cum influențează transparentizarea salariilor procesul de recrutare, tendințele care se întrevăd pe piața muncii în următoarea perioadă și multe altele.
Parlamentul European a adoptat, în martie 2023, un set de măsuri obligatorii privind transparența și egalitatea salarială. Prin intermediul acestora se impune companiilor din Uniunea Europeană să divulge angajaților informațiile necesare pentru a putea compara salarii și a expune diferențe de remunerare între femei și bărbați. Care va fi impactul acestor prevederi legislative asupra pieței muncii din România?
Intrăm într-o nouă etapă, una a unei relații civilizate între angajat și angajator, a cărei rezultat va fi o structurare mult mai echitabilă și uniformă a pieței forței de muncă. După părerea mea, măsura aceasta va facilita eliminarea discrepanțelor de orice fel între veniturile salariale și vom vedea o situație mai apropiată de ceea ce se întâmplă în Franța, în spațiul european, comparativ cu situațiile retribuțiilor salariale din America, unde diferențele sunt unele foarte mari. România are, spre deosebire de Franța, diferențe salariale mult mai mari. La noi, diferențele de salariu de la entry level pană la dimensiunea de seniorat sunt foarte mari, iar desecretizarea veniturilor salariale în mod oficial va determina eliminarea diferențelor salariale. Desigur, aici se adaugă și alte tipuri de efecte, cum ar fi lipsa elementelor de discriminare.
Recent, Reveal Marketing Research a realizat un studiu legat de discriminarea salarială la locul de muncă. În ce măsură se poate vorbi în țara noastră despre discriminare salarială între femei și bărbați?
În România, diferențele de salariu dintre femei și bărbați sunt mult mai mici comparativ cu alte state, femeile fiind foarte bine reprezentate în țara noastră. Și rezultatele studiul nostru confirmă acest lucru, mai mult de jumătate dintre respondenți declarând că nu au observat sau nu știu să existe disparități salariale de gen pentru poziții similare la actualul loc de muncă.
Știm că studiul pe care l-ați elaborat este unul complex, derulat pe un eșantion reprezentativ. Care au fost principalele dificultăți pe care le-ați întâmpinat în realizarea acestuia?
În mod surprinzător, nu am întâmpinat dificultăți, respondenții au fost foarte deschiși și și-au manifestat deschis dorința de a afla salariile colegilor, de a vedea niște relații civilizate între angajat și angajator sau de a se elimina diferite dezechilibre, în cazul în care acestea există.
Conform studiului menționat anterior, 50% dintre angajații români cunosc salariile colegilor de muncă, iar 38% dintre cei care nu le cunosc ar dori să dețină informații în acest sens. Așadar, majoritatea angajaților își doresc o transparentizare a salariilor, dar oare suntem cu adevărat pregătiți pentru o lume cu salariile făcute publice?
Foarte bună întrebarea, dacă ar fi să traduc și să reformulez întrebarea dumneavoastră, ar suna cam așa: „Suntem pregătiți să facem saltul de pe teritoriul subiectivității mascate pe teritoriul obiectivității la vedere?”. Singura soluție pe care o au companiile în acest sens este să creeze sisteme, grile de salarii și logici de evaluare obiective. În momentul în care stabilirea unei valori, indiferent care ar fi ea, se bazează pe o logică privită ca fiind subiectivă de către angajat, niciodată acesta nu se va opri din a emite pretenții, în subiectivismul firesc, natural, omenesc, obișnuit, pe care nu avem cum să îl contestăm. Din aceste considerente, salariile la vedere trebuie sa fie musai însoțite de: grila de salarizare, reguli de încadrare pe post, reguli de evoluție pe post, reguli de evaluare, reguli de promovare legate de elemente obiective. Numai în acest fel salariile vizibile pot exista, cu mențiunea că, în mod cert, această schimbare va crea o uniformitate a nivelurilor salariale și nu vom mai întâlni discrepanțele pe care le observăm în ziua de azi.
Care sunt avantajele transparentizării salariilor?
Cel mai puternic avantaj este sentimentul de echitate și de încredere între angajat și angajator, iar celelate tipuri de avantaje au fost menționate anterior.
Dar dezavantajele?
Există dezavantaje numai în măsura în care această desecretizare a salariilor nu este însoțită de întregul sistem de HR care să susțină acest demers.
Cum se raportează, în prezent, companiile și angajații la fenomenul de transparentizare a salariilor?
Conform datelor studiului realizat de Reveal Marketing Reserch în luna aprilie a acestui an, am putut observa că angajații români manifestă deschidere față de interzicerea secretului salariului, în timp ce companiile vor trebui sa se alinieze noilor măsuri.
Studiile arată că publicarea salariului într-un anunț de angajare poate scădea costurile aferente recrutării pentru diverse roluri. Cum se întâmplă acest lucru?
Se întâmplă în mod firesc, pentru că în momentul în care candidatul își caută un loc de muncă, din dorința de a fi acceptat și de a depăși celelalte tipuri de frici (spre exemplu, frica de a nu fi suficient de bun), acceptă un salariu mai mic și asta face ca publicarea salariilor să poată să identifice candidați cu pretenții salariale mai mici decât în cazul în care salariul nu este public.
La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat în legătură cu transparentizarea salariilor?
Se va înteți conflictul dintre angajații de la stat și cei din mediul privat. Desecretizarea salariilor va genera o presiune foarte puternică pe aparatul de stat, întrucât și cei din mediul privat vor afla la ce salarii și beneficii extraordinare au ajuns aceștia. În același timp, în momentul de față, există un dezechilibru între locurile de munca entry level, meseriile blue-collar si mediul white-collar. În momentul în care va realiza că un ajutor de picol într-un restaurant din București poate ajunge la 4000-4500 RON, un șef de departament dintr-o companie multinațională va spune așa: „Stați puțin. Ceva nu este în regulă. Am 15-20 ani de carieră, iar celălalt are 19 ani și nu e nici măcar ospătar, e picol.”
Ce alte tendințe se întrevăd pe piața muncii în următoarea perioadă?
Interesant e că în planul beneficiilor suntem așezați pe o curbă a lui Gauss în care pozițiile de entry level au motivații, pretenții, așteptări la fel ca pozițiile de white-collar de la final de carieră. Acești angajați nu își mai doresc sa muncească foarte mult, vor venituri pe care sa le obțină ușor și nu mai vor responsabilitate. De regulă, ne așteptăm ca spre sfârșitul carierei un angajat să spună că nu mai vrea stres sau responsabilitate, dar în ziua de astăzi cei de 18-24 ani au pretenții absolut identice.
Citește mai multe despre transparentizarea salariilor AICI!