Într-o lume în care flexibilitatea și independența devin din ce în ce mai importante, tot mai mulți profesioniști aleg să își construiască cariere în regim de freelancing. Această opțiune, deși atractivă pentru mulți, vine cu propriile provocări și necesită bune abilități de adaptare și autodisciplină. Mai multe despre o carieră de tip freelance aflăm de la Elvira Dărăban, care de 18 ani este traducător freelancer.
Elvira este specializată în traduceri medicale, farmaceutice și tehnice complexe, iar ocazional efectuează și traduceri gastronomice și vinicole. De asemenea, din 2019 este, împreună cu un grup de traducători clujeni, co-organizatoare a TranslateCluj, prima și singura conferință de anvergură, cu speakeri de înalt nivel, pentru traducătorii din România. Am povestit cu Elvira despre motivele care au determinat-o să aleagă o carieră de freelancer, avantajele și dezavantajele freelancing-ului, provocările pe care le-a întâlnit pe parcursul carierei, primii pași pe care ar trebui să îi faci dacă îți dorești să devii freelancer și multe altele.
Ce te-a determinat să alegi freelancingul în locul unui job tradițional?
Dacă prin job tradițional se înțelege un post permanent și remunerat, pe lângă flexibilitatea și independența inerente, și faptul că la momentul respectiv (2006-2008) ofertele de muncă pentru posturi de traducători erau extrem de rare. Nu cred că s-a schimbat situația foarte mult nici acum.
Care au fost primele tale proiecte ca freelancer și cum le-ai obținut?
Traduceri juridice, financiare, tehnice și acquis comunitar (timp de câteva luni). Unele proiecte au fost anunțate pe platforme pentru traducători, iar pe altele le-am obținut pe bază de recomandări de la cunoscuți și colegi.
Ce instrumente și resurse folosești pentru a-ți organiza munca și a-ți gestiona proiectele?
Dat fiind că lucrez în principal cu agenții de traduceri, gestionarea proiectelor se face la respectivele agenții, deci am o bătaie de cap în minus. În schimb, mă ajută foarte mult, mai ales în domeniul medical în care traduc cel mai mult, instrumentele de traducere asistată de computer (TAC).
Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ai întâlnit ca freelancer și cum le-ai făcut față?
În fiecare profesie în care predomină freelancing-ul există perioade slabe. 2020, de exemplu, a fost un an destul de dificil pentru mine, dar, din fericire, a trecut repede. La începutul carierei, aproape toți ne confruntăm cu pauze nu tocmai dorite în activitate în anumite luni din an și cu puțin cam multă muncă în alte luni. Mi-a luat, probabil, vreo 2-3 ani ca să mă obișnuiesc cu ideea că în ianuarie-februarie s-ar putea să am mai puțin de muncă și ca să nu mă panichez.
În opinia ta, care sunt principalele avantaje ale freelancing-ului?
Cu certitudine, flexibilitatea programului de muncă. Totuși, e nevoie de foarte multă autodisciplină pentru a găsi un echilibru între muncă și timpul liber.
Dar dezavantajele?
În primii ani, cel puțin, aș zice că nesiguranța în privința veniturilor ar fi cel mai mare dezavantaj. De asemenea, evoluția extrem de rapidă a pieței în anumite perioade poate să destabilizeze un profesionist mai puțin adaptabil.
Care sunt primii pași pe care ar trebui să îi faci dacă îți dorești să devii freelancer?
Aș zice că e important să fii sigur că asta îți dorești și să fii gata din start să renunți dacă îți dai seama că nu e pentru tine. De exemplu, după cum ziceam și mai devreme, freelancing-ul presupune multă autodisciplină și nu suntem întotdeauna (sau toți) capabili să ne autodisciplinăm suficient. De asemenea, e important să fim pregătiți să învățăm din greșeli și să considerăm criticile ca un punct de plecare în îmbunătățirea serviciilor pe care le furnizăm.
Ce sfaturi ai pentru cei care doresc să înceapă o carieră de tip freelance?
Să aibă răbdare cu ei înșiși în primii ani și să înceapă, dacă pot, cu angajarea într-o profesie conexă (manager de proiecte într-o agenție de traduceri, de exemplu) sau într-o profesie care să fie convenabilă și să le poată asigura un venit stabil până își formează baza de clienți.
Știm că, în sine, cariera de traducător este o adevărată provocare. Care este cel mai greu proiect de traducere la care ai lucrat și în ce a constat?
Terminologic, cred că cel mai greu proiect a fost traducerea unui contract de prestări de servicii de circa 80 de pagini din engleza americană, pentru că echivalarea terminologiei, mai ales de drept comercial și civil, e dificilă. Sistemele juridice sunt foarte diferite, iar contractele americane tind să fie foarte redundante. Mental, sunt grele pentru toată lumea traducerile de dosare medicale cu diagnostice grave și prognoze proaste. Tot mental și mai recent, o singură oră de interpretariat voluntar într-un tren plin de femei și copii fugind de război m-a trecut prin durere, milă, vina supraviețuitorului și aproape nesemnificativ mai puține regrete, în contextul actual, pentru că am învățat cu drag limba rusă.
Care sunt cele mai mari satisfacții pe care ți le aduce profesia de traducător freelancer?
Dacă îți place să traduci, traducerile, evident. Nu trebuie să ne placă tuturor să traducem, chiar dacă avem studii în domeniu, și nici să ne placă aceleași tipuri de traduceri. De 6 ani, o altă satisfacție majoră este TranslateCluj, o conferință pentru traducători pe care o organizăm, împreună, câțiva traducători absolvenți ai specializării Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere din Cluj-Napoca.