Perfecționismul este adesea văzut ca o calitate, un semn al ambiției și profesionalismului. Dar ce se întâmplă atunci când dorința de a face totul perfect devine o sursă de anxietate, epuizare și lipsă de satisfacție?! Thomas Curran, psiholog și autor al cărții The Perfection Trap (Capcana perfecțiunii), a explorat acest fenomen în detaliu. Pornind de la experiența personală și susținut de mulți ani de studii, el ne dezvăluie cum perfecționismul nu mai este doar o trăsătură de personalitate, ci un fenomen tot mai răspândit, cu impact real asupra sănătății mintale colective. Alimentat de presiuni sociale, comparații constante și așteptări nerealiste, perfecționismul ajunge să afecteze felul în care trăim, muncim și ne raportăm la noi înșine.
Înainte de prezența sa la evenimentul The Inner – Mapping Inside, care va avea loc în 6-8 iunie, la Cluj-Napoca, am stat de vorbă cu Thomas Curran despre motivele care l-au determinat să studieze perfecționismul, miturile din jurul acestui concept și ce putem face pentru a ne elibera de presiunea constantă de a fi cei mai buni.
Cartea ta The Perfection Trap a rezonat profund cu mulți cititori. Ce te-a determinat să explorezi acest subiect?
Am fost determinat să studiez perfecționismul chiar de experiențele mele personale și de ceea ce am văzut în jurul meu – o presiune tot mai mare asupra oamenilor, în special asupra generațiilor tinere, de a fi perfecți în toate domeniile de activitate. Prin cercetările mele, am constatat că gradul de perfecționism în societate a crescut semnificativ în ultimele decenii și am considerat că este important să înțeleg și să vorbesc despre motivele care stau la baza acestui fenomen.
Ai avut vreodată momente în care te-ai confruntat cu propriul perfecționism? Cum ai gestionat situația?
Absolut. M-am luptat adesea cu sentimentul că nimic din ceea ce făceam nu era suficient de bun, în special în timpul anilor de facultate. Pentru a face față acestei situații, am practicat auto-compasiunea, mi-am stabilit așteptări mai realiste și mi-am reamintit că adevăratul obiectiv este dezvoltarea, nu impecabilitatea.
Crezi că perfecționismul este ceva nativ sau este, mai degrabă, rezultatul influențelor sociale? Care sunt principalii factori care îl influențează?
Perfecționismul este, în mare parte, generat de societate. Este alimentat, nu nativ. Factori precum sistemele educaționale hipercompetitive, standardele de frumusețe nerealiste și cultura comparației constante de pe rețelele de socializare contribuie la aceasta. Societatea ne spune că trebuie să fim excepționali pentru a fi acceptați, iar această presiune cultivă gândirea perfecționistă.
Mulți oameni percep perfecționismul ca fiind o cheie a succesului. Care este granița dintre dorința de a performa și capcana perfecționismului distructiv?
Dorința de a performa este sănătoasă atunci când are la bază evoluția și învățarea. Devine distructivă atunci când stima de sine este legată de realizări – atunci când orice lucru care nu este perfect este văzut ca un eșec. Întrebarea cheie este dacă această dorință te impulsionează sau te epuizează.
Cum îți dai seama când perfecționismul tău îți generează mai mult rău decât bine?
Atunci când conduce la procrastinare cronică, epuizare, anxietate sau sentimente de inutilitate în ciuda unor realizări remarcabile – atunci perfecționismul nu îți mai este util. În loc să conducă la excelență, conduce la autocritică și frică.
În mediile profesionale, perfecționismul este aproape glorificat și confundat cu profesionalismul. Care este diferența dintre cele două și cum putem evita capcana acestei confuzii?
Profesionalismul înseamnă responsabilitate, răspundere și standarde înalte – dar acceptă imperfecțiunea umană. Perfecționismul este rigid, necruțător și înrădăcinat în teama de judecată. Pentru a evita confuzia, companiile ar trebui să încurajeze, mai degrabă, învățarea din greșeli în loc să le sancționeze.
Mulți dintre noi am crescut cu ideea că trebuie să fim cei mai buni pentru a avea succes. Cum putem rescrie această frază fără autosabotaj profesional?
O putem rescrie astfel: Fii cea mai bună versiune a ta sau Focusează-te pe evoluție, nu pe a dovedi altora ceva. Succesul nu înseamnă să-i depășești pe ceilalți, înseamnă să-ți atingi propriul potențial și să aduci contribuții semnificative.
Dar cum rămâne cu oamenii care cred că perfecționismul este o virtute?
Este o concepție comună, dar este important să se facă distincția între conștiinciozitate (care este o virtute) și perfecționism. Perfecționismul este contraproductiv – este legat de anxietate, depresie și burnout, nu de excelență durabilă.
Care sunt cele mai răspândite mituri legate de perfecționism pe care le auzi și cum ar trebui să le abordăm pentru a le demonta?
Un mit destul de răspândit este acela că perfecționiștii obțin mai mult. Cercetările arată, de fapt, că aceștia obțin mai puțin din cauza procrastinării și a fricii de eșec. Un alt mit este acela că perfecționismul este o sursă de motivație. La fel, studiile arată că perfecționismul are tendința de a diminua motivația în timp. Combaterea acestor mituri începe cu promovarea ideii că progresul, nu perfecțiunea, este adevăratul etalon al succesului.
Știm că vei participa la conferința The Inner – Mapping Inside, în Cluj-Napoca, în luna iunie. Ce subiecte vei aborda în cadrul conferinței și ce pot învăța participanții?
În cadrul conferinței, voi vorbi despre modul în care societatea modernă alimentează perfecționismul, consecințele acestuia asupra sănătății mintale și cum putem cultiva o relație mai sănătoasă cu noi înșine. Participanții vor învăța strategii practice de gestionare a tendințelor perfecționiste și de dezvoltare a rezilienței.
A mai rămas puțin timp până la The Inner – Mapping Inside 2025, cel mai mare eveniment dedicat stării de bine și sănătății mintale din România! Acesta va reuni profesori în psihologie și autori internaționali de succes, terapeuți, cercetători sau artiști, care vor susține conferințe, workshop-uri și concerte. Dacă nu ți-ai achiziționat încă biletul, o poți face ACUM și, în plus, beneficiezi de un discount de 15%, pentru Innerland și Harmony Pass, utilizând codul tdc15 (valabil până în 5 iunie). Reducerea nu se cumulează cu alte discount-uri valabile.